marți, 16 iunie 2009

Acţiune în regres. Cerere de amânare formulatã de avocat pe motiv cã reprezintã interesele altui client, la altã instanţã. Decaderea.

Dosar nr. 6691/221/2008

Sentinţa civilã nr. 358
Şedinţa publicã din data de 28.01.2009
Completul constituit din:
PREŞEDINTE Sonia Cososchi
GREFIER Maria Ferencz

Pe rol fiind judecarea acţiunii civile formulate de reclamanta Societatea de Asigurare Reasigurare ASTRA SA Bucureşti – Sucursala Arad împotriva pârâtului G.I., având ca obiect obligarea pârâtului la plata de despãgubiri.
La apelul nominal fãcut în şedinţã publicã în ordinea cauzelor pe lista de şedinţã (cauza 5), se prezintã pentru reclamantã cons. jur. I.G., lipsã fiind pârâtul.
Grefierul de şedinţã a fãcut referatul cauzei arãtând cã procedura a fost legal îndeplinitã. La termenul tercut cauza a fost amânatã la cererea pârâtului, care nici la acest termen nu a depus întâmpinare.
Instanţa constatând cã pârâtul nu a depus întâmpinare pânã la acest termen deşi a fost citat expres cu aceastã menţiune pentru primul termen de judecatã, în temeiul art. 118 alin (1) Cod pr civilã, coroborat cu art. 114 indice 1 alin. (2) Cod pr civilã, art. 138, 720 indice 4 alin. (2) Cod pr civila şi art. 103 Cod pr civila, constatã decãderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe şi constatând cauza în stare de judecatã acordã cuvântul pentru concluzii orale.
Cons. jur. I.G. solicitã admiterea acţiunii aşa cum a fost formulatã.
Instanţa declarã închise dezbaterile şi informeazã cã pronunţarea va fi fãcutã în şedinţã publicã, astãzi, ora 14, sala 24.

INSTANŢA,
deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine urmãtoarele:
I. Obiectul acţiunii:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecãtoriei Deva, sub nr. 6691/221/05.11.2008, reclamanta Societatea de Asigurare Reasigurare ASTRA SA Bucureşti – Sucursala Arad a solicitat instanţei ca, în contradictoriu cu pârâtul G.I. să pronunţe o hotărâre prin care să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 9986,13 lei reprezentând valoarea despãgubirii achitate de reclamantã în baza poliţei de asigurare CASCO nr. 0898285, şi la plata de despãgubiri echivalente cu dobânda legală calculatã pentru suma achitatã de reclamantã persoanei asigurate, până la plata efectivă a debitului.
Reclamanta a mai solicitat şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Acţiunea a fost timbratã cu 682 lei.
II. Temeiurile de drept şi de fapt invocate de pãrţi:
II.1 Expunând situaţia de fapt reclamanta a arãtat că a achitat SC A.T.L. SRL cu care a avut încheiat contract de asigurare, suma de 9986,13 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului suferit în urma accidentului din data de 30.09.2005.
Cum potrivit constatãrilor Inspectoratului Judeţean de Poliţie Hunedoara, pârâtul a fost gãsit vinovat de producerea acccidentului, având în vedere prevederile art. 22 din Legea 136/1995 privind asigurãrile şi reasigurãrile în România şi prevederile art. 998-999 C. civ., se impune ca pârâtul sã fie obligat la plata cãtre reclamantã a sumei achitate persoanei asigurate.
II.2 In speţã, deşi litigiul are caracter comercial şi presupune soluţionarea urgentã (a se vedea în acest sens prevederile art. 720 indice 1-art. 720 indice 9 Cod pr civilã) şi deşi de la data primirii citaţiei pânã la primul termen de judecatã a fost un interval de aproximativ o lunã şi jumãtate, pârâtul, citat cu menţiunea sã depunã întâmpinare sub sancţiunea decãderii din dreptul de a propune probe şi de a invoca excepţii de ordine privatã (f. 27), nu numai cã nu a depus întâmpinare cu 5 zile înainte de termen, aşa cum se aratã expres în art. 720 indice 4 alin. (2) Cod pr civila, dar nu a depus întâmpinare nici la al doilea termen de judecatã.
Faţã de aceastã situaţie, la al doilea termen de judecatã, instanţa, în temeiul art. 118 alin (1) Cod pr civilã, coroborat cu art. 114 indice 1 alin. (2) Cod pr civilã, art. 720 indice 4 alin. (2) Cod pr civila şi art. 103 Cod pr civila, a constatat decãderea pârâtului din dreptul de a mai propune probe, a constatat cauza în stare de judecatã şi a trecut la judecarea cauzei în funcţie de probele din dosar.
Dupã închiderea dezbaterilor în cauzã, s-a adus la dosar, de la registratura instanţei, o cerere trimisã pe fax o prin care avocatul pârâtului a solicitat amânarea judecãţii pe motiv cã are cauze la o altã instanţã.
Instanţa a apreciat cã nu existã nici un temei legal care sã justifice repunerea cauzei pe rol
având în vedere cã:
- potrivit prevederilor art. 156 Cod pr civila, se poate acorda un singur termen pentru lipsã de aparare temeinic motivatã;
- cauza a mai fost amânatã şi la primul termen tot la cererea pârâtului;
- potrivit prevederilor art. 38 din Legea nr. 51/1995, avocatul este dator să se prezinte la fiecare termen la instanţele de judecata, conform mandatului încredinţat iar potrivit prevederilor art. 221 din Statutul profesiei de avocat, în cazul în care este împiedicat să îndeplinească serviciul profesional şi clientul i-a permis sã nu se prezinte la termenul de judecatã, pentru a nu prejudicia interesele celorlate pãrţi, avocatul este obligat sã-şi asigure substituirea;
- alegerea fãcutã de avocat cu privire la clientul pe care înţelege sã-l reprezinte într-o anumitã zi nu constituie motiv întemeiat de amânare;
- pârâtul a solicitat amânarea dar nu a formulat nicio cerere de probaţiune în condiţiile art. 138 Cod pr civila şi nu a depus nici cel puţin întâmpinare.
III. Probele administrate:
In probaţiune s-au depus urmãtoarele înscrisuri:
- ordinele şi dispoziţiile de platã (f. 5-8);
- adresa nr. 2150/P/2005 prin care Inspectoratului Judeţean de Poliţie Hunedoara a comunicat numele persoanei vinovate de producerea accidentului (f. 9);
- Notificarea adresatã pârâtului (f. 10);
- poliţa de asigurare CASCO nr. 0898285 (f. 14);
- facturi fiscale şi chitanţe (f.12-19);
- Invitaţia la conciliere (f. 22-23);
IV. Concluziile instanţei:
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:
Potrivit disp. art. 998, 999 cod civil, orice fapta a omului, care cauzeaza altuia prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara, omul fiind responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau prin imprudenta sa
Potrivit prevederilor art. 22 din Legea nr. 136/1995 privind asigurãrile şi reasigurãrile în România, în limitele indemnizaţiei plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei.
Potrivit prebederilor art. 43 Cod comercial, datoriile comerciale lichide şi plătibile în bani produc dobinda de drept din ziua cînd devin exigibile.
In speţã, reclamanta a fãcut dovada cã a achitat persoanei asigurate suma pretinsã prin prezenta acţiune în data de 27.08.2007 şi care reprezintã contravaloarea prejudiciului cauzat prin accidentul de circulaţie din data de 30.09.2005, de care se face vinovat pârâtul (a se vedea adresa de la fila 9).
In privinţa termenului de perscripţie, pus în discuţie din oficiu de instanţa, se constatã cã potrivit prevederilor art. 8 din Decretul nr. 167/1958, prescripţia dreptului la acţiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicită, începe sa curgă de la data cînd pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoască, atât paguba cît şi pe cel care răspunde de ea.
Instanţa nu-şi însuşeşte punctul de vedere al reclamantei, în sensul cã termenul ar curge pentru asigurator de la data la care a fãcut plata cãtre persona asiguratã, apreciind cã în realitate şi pentru acţiunea în regres, termenul pentru recuperarea sumelor plãtite persoanei asigurate, de la autorul accidentului, curge tot de la data la care se cunoaşte sau se poate cunoaşte, persoana vinovatã şi paguba.
In speţã, numele persoanei vinovate a fost cunoscut în data de 18 octombrie 2005 când Inspectoratului Judeţean de Poliţie Hunedoara a comunicat numele persoanei vinovate de producerea accidentului (f. 9) dar valoarea prejudiciului a fost cunoscutã în data de 29.11.2005 când s-a emis ultima facturã pentru reparaţia autovehiculului (f. 17).
Cum acţiunea a fost expediatã în data de 04.11.2008, se constatã cã reclamanta s-a încadrat în termenul de prescripţie de trei ani, aplicabil în speţã.
In concluzie, fiind îndeplinite condiţiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtului, respectiv existenţa unei fapte ilicite imputabile pârâtului, existenţa unui prejudiciu a cãrei valoare stabilitã de reclamantã nu a fost contestatã de pârât şi existenţa legãturii de cauzalitate dintre fapta ilicitã a pârâtului şi prejudiciul suferit de reclamantã prin plata contravalorii despãgubirilor cãtre persoana asiguratã, instanţa având în vedere prevederile legale mai sus citate, va admite integral acţiunea reclamantei.
Având în vedere prevederile art. 274 Cod pr civilã, şi culpa procesualã evidentã a pârâtului instanţa va obliga pârâtul şi la plata cheltuielilor de judecatã în cuantum de 685 lei (taxa de timbru şi timbrul judiciar).

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:

Admite acţiunea reclamantei Societatea de Asigurare-Reasigurare ASTRA SA – prin Sucursala Arad, cu sediul în (…), în contradictoriu cu pârâtul G.I., domiciliat în (…) şi, în consecinţă:
Obligă pârâtul sã achite reclamantei suma de 9986,13 lei - cu titlu de despăgubiri, pentru prejudiciul cauzat în urma evenimentului rutier din data de 30.09.2005, cu dobânda legală, calculată de la data de 27.08.2007 şi până la plata efectivă a debitului de cãtre pârât.
Obligă pârâtul sã achite reclamantei suma de 685 lei cu titlu de cheltuieli de judecatã.
EXECUTORIE.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunţatã în şedinţã publicã astãzi 28.01.2009, ora 14.
Nota:recursul a fost respins de Tribunalul Hunedoara.

luni, 15 iunie 2009

Accesiune. Revendicare. Superficie. Reprezentarea statului

Dosar nr. 05327/221/2006

Sentinţa civilã nr. 2746
Şedinţa publicã din data de 27.05.2009
Completul constituit din:
PREŞEDINTE Sonia Cososchi
GREFIER M.F.



Pe rol fiind soluţionarea acţiunii reclamantei C.D.S.C. împotriva pârâţilor M.A. şi alţii, având ca obiect acţiune în constatare şi a acţiunii conexate a reclamantei M.A. împotriva pârâtei C.D.S.C..
La apelul nominal făcut în şedinţă publică, se constată lipsa părţilor.
Grefiera de şedinţa a făcut referatul cauzei arătând că în temeiul art. 260 alin. (1) Cod pr.civilă şi pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise, conform prevederilor art. 146 Cod pr.civilă, în prezenta cauză, în şedinţa din data de 06.05.2009, s-a amânat pronunţarea pentru data de 13.05.2009, ora 14.
In data de 13.05.2009, instanţa având nevoie de mai mult timp pentru deliberări a amânat pronunţarea pentru data de 20.05.2009, ora 14, iar în data de 20.05.2009, lipsind judecătorul titular al completului, pentru a respecta principiul continuităţii, prevăzut de art. 11 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi de art. 304 pct. 2 Cod pr. civila, s-a amânat pronunţarea pentru astăzi 27.05.2009, ora 14.
In temeiul art. 121 alin. (3) şi 258 Cod pr. civilă, instanţa dă citire minutei Sentinţei civile nr. 2746/27.05.2009.

INSTANŢA,
deliberând asupra cauzei de faţă în camera de consiliu, conform prevederilor art. 256 alin. (1) Cod pr civilã, constatã urmãtoarele:

I. Obiectul şi istoricul cauzei. Cadrul procesual.Timbrajul.
I.1 Acţiunea în forma iniţială :
Prin acţiunea înregistratã pe rolul Judecãtoriei Deva sub nr. 5327/221/06.12.2006, reclamanta C.D.S.C. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii :
M.A.
Statul Român, reprezentat prin Consiliul Local Soimuş:
sã se constate că reclamanta :
· are un drept de proprietate asupra construcţiei magazin mixt Boholt, în suprafatã de 97,20 mp, compus din 2 camere, identificat în CF 234 Boholt, nr. Top. (246/1/2, 246/2/b/2/2, 247/3)/1, respectiv în CF 449 N Soimuş, nr. cadastral 162/1 ;
· are un drept de folosinţã veşnicã şi fãrã platã asupa suprafeţei de teren de 209 mp, aferent construcţiilor;
şi sã se dispunã înscrierea dreptului de proprietate asupra construcţiilor şi dreptului de folosinţã asupra terenului aferent, în cartea funciară.
Cererea a fost timbrată iniţial cu 19 lei (f. 2-3) şi s-a ataşat timbru judiciar de 1 leu.
In data de 15 mai 2007, s-a depus la dosar dovada achitării unei taxe de 127 lei (f. 133).
I.2 Precizarea de acţiune depusă în data de 02.03.2007 :
La termenul din 02.03.2007 reclamanta şi-a precizat acţiunea (f. 80 din Dosarul nr. 5327/221/2006), solicitând să fie obligaţi pârâţii :
M.A.
Consiliul Local Soimuş:
sã-i recunoascã dreptul de proprietate şi sã-i lase spaţiul în deplinã proprietate şi liniştitã posesie.
I.3 Precizarile de acţiune în recurs :
In data de 23.12.2007, reclamanta a depus, la solicitarea instanţei de recurs, o precizare de acţiune prin care a arătat că valoarea obiectului acţiunii este de 2000 lei, calculată la suprafata de 97 mp teren ocupat de construcţii.
Deasemenea a mai arătat că nu solicită recunoaşterea dreptului de proprietate asupra terenului ci doar a unui drept de folosintă pe durata existenţei construcţiilor (f. 31 din Dosarul Tribunalului Hunedoara nr. 5327/221/2006).
In data de 28.02.2008, reclamanta a depus, la solicitarea instanţei de recurs, o precizare de acţiune prin care a arătat că valoarea construcţiilor este de 46.370 lei (f.41).
In şedinta din data de 28.02.2008, reprezentantul reclamantei recurente, a declarat ca valoarea actualizată a construcţiilor este de 200 milioane lei vechi (f. 115).
In recurs, s-a achitat o taxa de timbru de 610,6 lei (f. 9 şi 118).
I.4 Cererea reconvenţională formulată în Dosarul nr. 5327/221/2006:
Pârâta M.A. a formulat cerere reconvenţionalã (f. 75) prin care a solicitat eliberarea şi predarea imobilului, sub sancţiunea plãţii de daune cominatorii de 100 lei pe zi de întârziere, începând cu data pronunţării hotărârii şi până la predare imobilului.
Cererea reconvenţională a fost timbrată cu 148 lei (f. 136).
I.5 Soluţia dată de Judecătoria Deva :
Prin Sentinţa civilã nr. 2091/22.05.2007, Judecãtoria Deva a admis în parte acţiunea principalã în contradictoriu cu M.A. şi Statul Român reprezentat prin Consiliul Local Soimuş şi a constatat cã reclamanta este proprietara construcţiilor magazin mixt Boholt, în suprafatã de 97,20 mp, compus din 2 camere, identificat în CF 234 Boholt, nr. top. (246/1/2, 246/2/b/2/2, 247/3)/1, respectiv în CF 449 N Soimuş, nr. cadastral 162/1.
Instanţa a respins celelalte capete din cererea principalã.
Cererea reconvenţionalã a fost respinsă în întregime.
I.6 Soluţia dată de Tribunalul Hunedoara în recurs :
Prin Decizia civilã nr. 185/R/2008, Tribunalul Hunedoara a admis recursul reclamantei şi a anulat ca netimbrat recursul pârâtei M.A. .
Recursul declarat de reclamantă a fost timbrat cu 99 lei (f. 9 şi 27).
In motivarea deciziei, Tribunalul Hunedoara a reţinut că :
· Prima instanţă nu s-a pronunţat cu privire la cererea de întabulare în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamantei asupra construcţiilor şi cu privire la precizarea de acţiune având ca obiect revendicarea imobilului ;
· Nu a motivat respingerea cererii de recunoaştere a dreptului de folosinţă asupra terenului aferent construcţiilor ;
· Nu a dispus efectuarea unei expertize topografice, iar în lipsa acestei probe nu avea cum să soluţioneze corect acţiunea ;
· Documentaţia topografică depusa la dosar de reclamantă în recurs reprezintă o probă extrajudiciară şi nu clarifică situaţia imobilului în litigiu ;
Instanţa de recurs a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei Deva, punând în vedere instanţei de rejudecare :
· Să dispună efectuarea unei expertize topografice pentru identificarea terenului pe care sunt amplasate construcţiile, cu numere topografice şi cadastrale ;
· Sa stabilească suprafaţa de teren aferentă uzului acestor construcţii (cea ocupată de magazin şi calea de acces la magazin) ;
· Să analizeze dacă notarea dreptului de proprietate asupra construcţiilor în cartea funciară nu prespune şi acordarea unui număr cadastral nou şi delimitarea topografică exactă a terenului ce poate fi atribuit în folosinţă reclamantei pe durata existenţei construcţiilor ;
· Să aibă în vedere faptul că reclamanta nu deţine în prezent un titlu apt de întabulare în cartea funciară şi că din acest motiv a solicitat instanţei să constate acest drept în conformitate cu dispoziţiile legale în materie.
I.7 Dosarul nr. 05327/221/2006 :
După casarea cu trimitere spre rejudecare, dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Deva, în data de 26.05.2008, sub nr. 05327/221/2006.
Referitor la limitele de rejudecare, instanţa constată că acţiunea reconvenţională formulată de pârâta M.A. având ca obiect eliberarea şi predarea imobilului, sub sancţiunea plãţii de daune cominatorii de 100 lei pe zi de întârziere, începând cu data pronunţării hotărârii şi până la predarea imobilului, a fost respinsă prin Sentinţa civilă nr. 2091/22.05.2007 iar recursul declarat de aceasta a fost anulat ca netimbrat.
Faţă de această situaţie, încă de la primul termen de judecată stabilit în cauză, după rejudecare, instanţa văzând că pârâta a formulat o cerere de amânare în care şi-a atribuit calitatea de reclamant-reconvenţional, a clarificat această problemă, constatând că în Dosarul nr. 05327/221/2006, are doar calitatea de pârâtă (a se vedea încheierea de la fila 159).
După casarea cu trimitere spre rejudecare petitul referitor la revendicarea construcţiilor a fost timbrat cu 1272 lei (f. 203).
I.8 Conexarea Dosarului nr. 3862/221/2008 :
In data de 01.07.2008 M.A. a depus o acţiune separată prin care a solicitat ca în contradictoriu cu reclamanta din Dosarul nr. 05327/221/2006 :
· Să se constate că a dobândit dreptul de proprietate prin accesiune asupra construcţiilor edificate pe terenul evidenţiat în CF 234 Boholt, nr. top. (246/1/2, 246/2/b/2/2, 247/3)/1, şi în cartea funciară nouă 449 N Soimuş, nr, cadastral 162/1, în suprafaţă de 223 mp (227,3 mp) ;
· Să fie obligată pârâta să-i recunoască dreptul de proprietate asupra construcţiei
· Sa se dispuna înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei M.A. , asupra construcţiilor, în evidenţele cadastrale ;
· Sa fie obligată reclamanta M.A. la plata contravalorii materialelor şi manoperei necesare pentru edificarea construcţiilor;
Cererea a fost timbrată cu 29 lei (f. 3 din Dosarul nr. 3862/221/2008).
In şedinţa din data de 15.10.2008, s-a admis cererea de conexare a acestui dosar la Dosarul nr. 05327/221/2006 (a se vedea încheierea de la fila 204).
1.9 Precizarea de acţiune formulata după casarea cu trimitere spre rejudecare :
După admiterea de către instanta de rejudecare a excepţiei lipsei calitatii de reprezentant a Consiliului Local Soimus pentru Statul Român, reprezentantul reclamantei a solicitat completarea cadrului procesual prin introducerea în cauza în calitate de pârât a Statului Roman reprezentat de Ministerul Economiei şi Finantelor şi a Comunei Soimuş reprezentata prin primar (a se vedea Incheierea de la filele 159-160).
II. Temeiurile de fapt şi de drept invocate de pãrţi :
II. 1
Expunând situaţia de fapt reclamanta a arãtat cã deţine terenul din anul 1962 când GAC Soimuş i l-a dat în folosinţã veşnicã iar magazinul a fost pus în funcţiune în anul 1965.
Magazinul a fost construit cu contribuţia reclamantei şi cu contribuţia în muncã a sãtenilor, acesta regăsindu-se în evidenţele sale contabile.
Reclamanta mai aratã cã în temeiul art. 160 alin. (3) din Legea cooperaţiei nr. 109/1996, a dobândit dreptul de proprietate asupra construcţiei.
Deasemenea a mai arãtat că, în anul 2001, pârâtul Statul Român, prin Consiliul Local Şoimuş, a făcut o propunere de trecere în domeniul public a acestui imobil.
Imobilul a trecut în domeniul public, prin H.G. nr. 1352/2001.
Această hotărâre a fost atacată cu acţiune în contencios administrativ, pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, dosarul fiind suspendat până la stabilirea dreptului de proprietate prin hotărâri judecătoreşti individuale, pentru fiecare imobil.
În drept s-au invocat prevederile art. 160 al. 3 din Legea nr. 109/1996.
II. 2 In Dosarul nr. 5327/221/2006 pârâta M.A. a depus întâmpinare (f. 75-76), prin care a solicitat respingerea acţiunii în constarare ca inadmisibila.
Referitor la acţiunea în revendicare, pârâta a arătat că terenul este proprietatea sa exclusivă, fiindu-i restituit în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, liber de sarcini.
In plus, construcţia nici nu a fost notată în cartea funciară astfel încât Statul român nu a avut vreun drept asupra acestei construcţii, pe care să-l transmită mai departe reclamantei în baza Legii nr. 106/1996.
In drept, au fost invocate prevederile art. 480 Cod civil.
II. 3 In Dosarul nr. 3862/221/01.07.2008, conexat la Dosarul nr. 05327/221/2008, reclamanta M.A. a arătat că terenul a fost proprietatea părinţilor ei iar în baza Legii nr. 18/1991 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea ei eliberându-i-se Titlul de proprietate nr. 91330/370/06.03.2006.
Pe acest teren a fost edificată o construcţie înainte de anul 1989, care a fost folosită ca magazin sătesc până în urmă cu vreo 10 ani.
Construcţia aflată în curtea casei reclamantei nu mai este folosită şi este într-un stadiu avansat de degradare.
Incercâd să rezolve problema, s-a adresat C.D.S.C. oferindu-se să-i plătească despăgubiri egale cu costul materialelor şi manopera dar nu a ajuns la o înţelegere.
In drept a invocat prevederile art. 480 şi 494 Cod civil.
II. 4 In Dosarul nr. 05327/221/2006, Statul Român reprezentat prin Ministerul Economiei şi Finanţelor a depus întâmpinare (f. 194-196) prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive arătând că nu are nicio legătură cu acest imobil.
Deasemenea a mai arătat ca daca imobilul este în domeniul public, acţiunea este inadmisibilă.
In drept, a invocat prevederile art. 136 alin. (2) din Constituţie si HG nr. 1352/2001.
II. 5 Pârâta Comuna Soimus repezentata prin primar, nu a depus întâmpinare.
La termenul din data de 08.04.2009, cons.jur. J.V., având împuternicire de reprezentare a pârâtei Comuna Soimus repezentata prin primar (f. 308) a solicitat să se consemneze în încheierea de şedinţă ca partile se judeca pentru o construcţie edificata cu contribuţia financiara şi în muncă a cetăţenilor comunei.
Instanta i-a pus în vedere ca în cazul în care intenţioneaza sa formuleze pretenţii să depuna o cerere scrisa în acest sens (a se vedea Incheierea de la filele 309-310).
Ulterior, reprezentanta pârâtei nu s-a mai prezentat si nu s-a depus nicio o cerere scrisa prin care sa se formuleze pretenţii proprii sau aparari cu privire la acţiunea ce face obiectul prezentului dosar.
II. 6 La solicitarea instanţei de rejudecare, reclamanta C.D.S.C. a depus note scrise (f. 313-314), prin care a arătat următoarele:
- Temeiul legal în baza căruia solicită un drept de folosinţa veşnică şi fără plată asupra terenului aferent construcţiilor, care, conform raportului de expertiza este de 139 mp, îl constituie art. 107 din Legea nr. 1/2005, art. 187 din Legea nr. 109/1996, art. 160 alin. 3 din Legea nr. 109/1996 şi prevederile Convenţiei autentificată prin Incheierea nr. 164/1962;
- Intabularea dreptului de proprietatea asupra construcţiilor şi a dreptului de folosinţa asupra terenului aferent poate fi dispusă prin hotarare judecatorească, în temeiul art. 48 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară aprobat prin Ordinul nr. 633/2006 şi art. 22 din Legea cadastrului si publicităţii imobiliare nr. 7/1996;
- Acţiunea reclamantei M.A. se impune a fi respinsă având în vedere faptul ca proprietatea cooperatisă este ocrotită prin Legea nr. 109/1996, Legea nr. 1/2005, Legea nr. 6/1970 şi Decretului-Lege nr. 67/1990 iar dreptul de proprietate al reclamantei M.A. asupra terenului a fost recunoscut ulterior naşterii dreptului de proprietate al reclamantei Consumcoop Deva, asupra construcţiilor ;
- Acţiunea în revendicare a construcţiilor ce fac obiectul prezentului dosar, formulată de M.A. din Dosarul nr. 5327/221/2006 fiind respinsă de prima instanta iar recursul anulat ca netimbrat, dreptul acesteia « a fost negat ».
II. 7 La solicitarea instanţei de rejudecare, reclamanta M.A. a depus note scrise (f. 315-319), prin care a arătat următoarele:
- Acţiunea în constatarea dobândirii dreptului de proprietate pe calea accesiunii este admisibilă, C.D.S.C., fiind succesoarea Uniunii Naţionale a Cooperativelor de Consum Ilia, care este constructor de bună credinţa pe terenul aflat la data respectiva în proprietatea părinţilor reclamantei M.A. , iar în prezent în proprietatea reclamantei M.A. ;
- Având în vedere prevederilor art. 494 alin. (3) din Codul civil, şi buna credinţa a C.D.S.C., reclamanta M.A. nu poate cere demolarea construcţiilor dar le poate păstra, cu obligaţia de a plăti valoarea materialelor şi preţul muncii, valoare care, conform raportului de expertiză este de 21.843 lei;
- In Convenţia din anul 1962, prin care Gospodăria Agricolă Colectivă “Soimuseana” a cedat cu titlul de folosinţă veşnică Uniunii Naţionale a Cooperativelor de Consum Ilia, suprafata de 500 mp teren, s-a prevăzut că în cazul în care beneficiarul va pierde dreptul de folosinţa asupra terenului, din motive independente de voinţa părţilor, Gospodăria Agricolă Colectivă “Soimuseana” va plăti o despăgubire evhivalentă cu valoarea neamortizata a construcţiilor si a celorlalte lucrări de investiţii;
- Faptul ca acţiunea reconvenţionala a pârâtei M.A. , având ca obiect revendicarea construcţiilor a fost respinsă prin Sentinta civila nr. 2091/2007 iar recursul anulat ca netimbrat, nu poate influenta soluţia cu privire la acţiunea având ca obiect constararea dobandirii dreptului de proprietate pe calea accesiunii, neexistând identitate de obiect şi cauza;;
- Recomandarile instantei de casare trebuie aplicate de instanta de rejudecare ţinând cont de situaţia creata ca urmare a conexării Dosarului nr. 3862/221/2008;
- Convenţia din anul 1962, invocata de reclamanta C.D.S.C. nu este opozabila reclamantei Macinic Ana;
- Art. 107 alin. 1 din Legea nr. 1/2005 se refera la terenurile ocupate de construcţiile cooperaţiei, nerevendicate de proprietari, ceea ce nu este cazul în speţă;
III. Probele administrate :
In Dosarul Judecãtoriei Deva nr. 5327/221/2006 s-au depus urmãtoarele înscrisuri :
- Titlul de proprietate nr. 91330/370/06.03.2006 emis pe numele M.A. pentru o suprafaţa de 223 mp teren intravilan (nr. cadastral 162/1) pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 (f. 5) ;
- Extras CF 449 N Soimus Boholt, în care M.A. figureaza ca unic proprietar al terenului cu nr. cadastral 162/1 (f. 6) ;
- Un înscris intitulat « Anexa nr. 46 –tabel nominal», cu o singură poziţie sub care figurează M.A. , cu o suprafaţa de 223 mp teren intravilan, la rubrica observaţii fiind menţionat că terenul este sub magazinul sătesc Boholt (f. 7)
- Declaraţii de impunere şi dovezi de platã a impozitului de către Consumcoop Deva (f. 8-25) ;
- Bilanţ pe anul 1995 (f. 26-29);
- Cont de profit şi pierderi (f. 30-47);
- Decizia nr. 2/2000 privind fuziunea Cooperativei Soimuş cu Cooperativa Deva (f. 48);
- Adresa nr. 5109/06.06.1962, emisă de Uniunea Naţională a Cooperativelor de Consum Ilia, către Gospodăria Agricolă Colectivă “Soimuseana” Boholt, prin care se solicita o suprafata de 0,05 ha teren pentru a se construi un magazin sătesc (f. 40)
- Procesul-verbal datat 7 iunie 1962 prin care Gospodăria Agricolă Colectivă “Soimuseana” Boholt a predat Uniunii Naţionale a Cooperativelor de Consum Ilia, o suprafata de 0,05 ha teren, pentru a se construi un magazin sătesc şi a împuternicit pe G.P. să se prezinte la Notariatul de Stat Ilia pentru a încheia convenţia în formă autentică (f. 50);
- Convenţia autentificată prin Incheierea nr. 164/1962 prin care Gospodăria Agricolă Colectivă “Soimuseana” a cedat cu titlul de folosinţă veşnică Uniunii Naţionale a Cooperativelor de Consum Ilia, o suprafata de 500 mp teren, situat în intravilanul satului Boholt, învecinat cu C.N., O.A., Intreprinderea 1 Mai si un drum comunal (f.51);
- Documentaţia topografica întocmita la solicitarea Consumcoop Deva (f. 52-64);
- Certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Hunedoara din care rezultă că reclamanta C.D.S.C. are în patrimoniu un magazin sătesc în localitatea Boholt, care nu funcţionează (f. 65-69);
- Cartea funciară nr. 234 Boholt în care, sub A+8, este evidenţiat imobilul teren cu nr. top. (246/1/2, 246/2/b/2/2, 247/3)1, pe care sunt edificate construcţii proprietatea lui M.A. , născută C., care şi-a întabulat sub B 35 dreptul de proprietate dobândit printr-un contract de donaţie autentificat în data de 30 decembrie 1987 încheiat între C.N şi A. în calitate de donatori şi M.A. în calitate de donatară (f. 96-128)
In Dosarul Tribunalului Hunedoara nr. 5327/221/2006 s-au mai depus urmãtoarele înscrisuri noi:
- Declaraţia autentificată de BNP M.O., sub nr. 2909/28.07.2007 prin care G.P., a arătat că nu a fost niciodata presedintele Gospodăriei Agricole Colectivă “Soimuseana” şi nu are cunostinţă de Convenţia autentificată prin Incheierea nr. 164/1962 şi copie de pe paginile 2-5 din actul de identitate al acestuia (f. 21-22) ;
- Fisa mijlocului fix « Magazin Boholt » (f. 26) ;
- Raport de evaluare a construcţiilor întocmit la cererea Consumcoop Deva (f. 42-53) ;
In Dosarul Judecãtoriei Deva nr. 05327/221/2006, s-a depus Procura judiciara autentificată prin Incheierea nr. 861/28.07.2008 a BNP E.C., prin care M.A. l-a împuternicit pe soţul ei M.N. sau pe L.C.F. să o reprezinte în Dosarul nr. 05327/221/2006 (f. 179) ;
In cauza s-a efectuat o expertiză în construcţii, raportul fiind depus la filele 249-255 iar răspunsul la obiecţiuni la fila 299 şi o expertiză topografică, raportul fiind depus la filele 264-272).
In şedinta din data de 14.01.2009, instanta a respins cererea reclamantei de a se efectua o contraexpertiza în construcţii, cu motivarea expusă în Incheierea de la fila 288.
IV. Starea de fapt reţinuă de instanţa :
Terenul pe care sunt amplasate construcţiile ce fac obiectul prezentului litigiu a fost identificat de expert ca fiind evidenţiat în prezent în CF 449 Soimus, nr. top. 162/1 şi nr. cadastral 848, în suprafata tabulara de 223 mp şi suprafata reala de 227 mp, situat în intravilanul localităţii Boholt, comuna Soimus.
Expertul a arătat că în evidentele de carte funciara vechi, terenul era întabulat în CF 234 Boholt, nr. top. (246/1/2, 246/2/b/2/2, 247/3)1, în suprafata de 2000 mp.
Analizând Cartea funciară nr. 234 Boholt se constată că terenul cu nr. top. (246/1/2, 246/2/b/2/2, 247/3)1, a fost proprietatea lui C.I. lui P., înscris sub B 26.
Pe acest teren sunt amplasate construcţii, notate iniţial sub B 31-B32 pe numele C. N. şi C. A. iar apoi transmise reclamantei M.A. născută C., care şi-a înscris dreptul de proprietate sub B 35.
Conform înscrierii de sub B 33 şi 34, în baza unui contract de donaţie din data de 16 aprilie 1985, C. N. şi C. A. au dobândit dreptul de proprietate asupra unei cote de 250/2000 mp iar conform înscrierii de sub B 36, cu ocazia donaţiei făcute în anul 1987 de C. N. şi C. A., reclamantei M.A. născută C., o suprafaţa de 250 mp teren a trecut în proprietatea Statului Român, al cărui drept a fost întabulat sub B36.
După intrarea în vigoare a Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru o suprafaţa de 223 mp teren din acest teren, s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea reclamantei Mãcinic N. Ana care şi-a întabulat dreptul în cartea funciara noua 449 N Soimus Boholt.
La data la care s-a dispus reconstituirea dtreptului de proprietate, pe teren exista încă o construcţie edificata de fosta Uniune Naţională a Cooperativelor de Consum Ilia.
Terenul necesar edificării construcţiei a fost predat în baza procesului-verbal datat 7 iunie 1962, transmis în folosinţă veşnică în baza Convenţiei autentificate prin Incheierea nr. 164/1962, de către fosta Gospodărie Agricolă Colectivă “Soimuseana” Boholt.
Terenul nu este identificat cu date de carte funciara ci doar prin indicarea vecinilor.
Conform constatărilor expertului topograf, construcţia are o suprafata de 93 mp iar suprafata necesara folosinţei normale a construcţiei este de 139 mp
V. Soluţionarea excepţiilor :
V. 1 Excepţia lipsei calităţii de reprezentant a Consiliului Local Soimus pentru Statul Român :
După casarea cu trimitere spre rejudecare, instanţa de rejudecare a sesizat că în primul ciclu procesual, acţiunea a fost soluţionată în mod greşit, în contradictoriu cu Consiliul Local Soimus, în calitate de reprezentant al Statului Român, situaţie în care, a invocat din oficiu excepţia excepţia lipsei calităţii de reprezentant a Consiliului Local Soimus pentru Statul Român (a se vedea Incheierea de la filele 159-160, din Dosarul nr. 05327/221/2006).
Excepţia a fost pusă în discuţie în şedinta din data de 18.06.2008 şi a fost admisă, cu următoarea motivare :
Potrivit prevederilor art. 25 din Decretul nr. 31/1954 Statul Român are personalitate juridică şi este reprezentat prin Ministerul Finanţelor cu excepţia cazurilor în care legea stabileşte anume alte organe în acest scop. Deasemenea, potrivit prevederilor art. 12 din Legea nr. 213/1998 în litigiile referitoare la dreptul de proprietate statul este reprezentat de Ministerul Finanţelor, iar unităţile administrativ-teritoriale, de către consiliile judeţene, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de consiliile locale, care dau mandat scris, în fiecare caz, preşedintelui consiliului judeţean sau primarului, iar potrivit prevederilor art. 3 pct. 48 din HG nr. 386/2007, Ministerul Economiei şi Finanţelor reprezintă statul, ca subiect de drepturi şi obligaţii, în fata instanţelor, precum şi în orice alte situaţii în care acesta participa nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice, dacă legea nu stabileşte în acest scop un alt organ.
V. 2 Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român :
Având în vedere faptul că pentru a clarifica situaţia juridică a imobilului şi implicit calitatea procesuala pasivă a Statului Român, se impunea administrarea de probe comune cu fondul, în temeiul art. 137 Cod pr civilă, excepţia a fost unită cu fondul.
Referitor la aceasta excepţie, instanţa constată că Statul Român este întabulat sub B 36, cu o suprafata de 250 mp teren în Cartea funciară veche nr. 234 Boholt.
Obiectul acţiunii, constituindu-l recunoasterea unui drept de proprietate asupra construcţiilor edificate pe terenul evidenţiat în aceasta carte funciara veche din care nu s-a dezmembrat parcela cu nr. top. 162/1 şi nr. cadastral 848, la data deschiderii cărtii funciare noi nr. 449 N Soimus Boholt, cu ocazia întabularii Titlul de proprietate nr. 91330/370/06.03.2006 emis pe numele M.N.A, pentru o suprafaţa de 223 mp teren intravilan, Statul Român are calitate procesuala pasiva, motiv pentru care se va respinge exceptia.
VI. Referitor la acţiunea reclamantei din Dosarul nr. 05327/221/2006-C.D.S.C.:
Din analiza acţiunii în forma iniţială şi a precizărilor de acţiune formulate în cursul judecăţii, rezultă că reclamanta solicită să se constate că este proprietara constucţiei edificate pe un teren care în prezent este propriatatea pârâtei M.A. şi care a fost proprietatea tabulară a antecesorilor pârâtei.
Deasemenea a solicitat să i se recunoască un drept de folosinţa asupra terenului si să-i fie lasata construcţia în deplină proprietate şi liniştită posesie.
In anul 1962, terenul se afla în folosinţa fostei Gospodării Agricole Colective “Soimuseana” Boholt (Soimus) care l-a predat în anul 1962 fostei Uniuni Naţionale a Cooperativelor de Consum Ilia în vederea edificării unui magazin sătesc.
In Convenţia autentificată prin Incheierea nr. 164/1962 s-a inserat o clauză conform căreia « în cazul în care, din motive independente de voinţa lor, rămânerea în folosinţă asupra terenului, din partea Uniunii Naţionale a Cooperativelor de Consum Ilia, nu va fi posibilă, GAC “Soimuseana” va plăti valoarea respectivă a construcţiilor şi a altor investiţii, care la data respectivă nu vor fi amortizate ».
Referitor la aceasta convenţie, este de remarcat că în numele Gospodăriei Agricole Colectivă “Soimuseana” a semnat convenţia o persoană cu numele Gabor Petru, domiciliat în comuna Soimus, care ar fi fost presedintele Gospodăriei Agricole Colective “Soimuseana”.
In convenţie nu s-au indicat elemente mai precise de identificare a acestuia, făcându-se doar menţiunea că judecătorul delegat, îl cunoştea personal.
Construcţia a fost edificată şi a fost folosită ca magazin satesc, nu se ştie exact până la ce dată, cert fiind însă că în data de 17.12.2004 când s-a eliberat certificatul constatator nr. 34161, de către Oficiul Registrului Comerţului (f. 65-69), magazinul nu mai funcţiona (a se vedea menţiunea de la fila 68).
Părţile nu contestă că reclamanta ar fi succesoarea în drepturi a fostei Uniuni Naţionale a Cooperativelor de Consum Ilia şi nici faptul că ar avea în evidenţele contabile construcţiile.
In privinţa modului de dobândire a folosinţei terenului, pârâta M.A. nu a contestat că reclamanta ar fi fost de bună-credinţă la momentul la care a intrat în folosinţă terenului, chiar dacă, o persoană cu numele G.P., domiciliată în Soimus, născută în anul 1924, a dat o declaraţia autentificată de BNP M.O., sub nr. 2909/28.07.2007 prin care a arătat că nu a fost niciodata presedintele Gospodăriei Agricole Colectivă “Soimuseana” şi nu are cunostinţă de Convenţia autentificată prin Incheierea nr. 164/1962 (f. 21 din dosarul Tribunalului Hunedoara).
Pe terenul evidenţiat în prezent în CF 449 Soimus, nr. top. 162/1 şi nr. cadastral 848, întabulat în CF veche 234 Boholt, nr. top. (246/1/2, 246/2/b/2/2, 247/3)1, sunt edificate şi construcţii proprietatea pârâtei M.A. .
Reclamanta susţine că a dobândit dreptul de proprietate asupra construcţiilor şi dreptul de folosinţă veşnică şi fără plată asupra terenului, în temeiul art. 107 din Legea nr. 1/2005, art. 160 alin. 3 şi art. 187 din Legea nr. 109/1996 şi prevederile Convenţiei autentificată prin Incheierea nr. 164/1962.
Potrivit prevederilor art. 160 alin. (3) din Legea nr. 109/1996 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei de consum şi a cooperaţiei de credit::
“Partea indivizibilă cuprinde întregul patrimoniu al organizaţiilor cooperaţiei de consum şi ale cooperaţiei de credit, acumulat de acestea în decursul întregii lor activităţi, mai puţin partea divizibilă prevăzută la alin. 2 din prezentul articol, aflat în proprietatea cooperativelor de consum, a cooperativelor de credit - bănci populare, a FEDERALCOOP, a caselor teritoriale ale cooperativelor de credit, a CREDITCOOP şi a CENTROCOOP, în baza bilanţurilor contabile de la sfîrşitul anului anterior intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi bunurile dobîndite ulterior de acestea.”
Potrivit prevederilor art. 187 din Legea nr. 109/1996:
“Terenurile transmise în folosinta, pe durata nedeterminată şi fără plata, în vederea realizării de construcţii pentru activitatea organizaţiilor cooperaţiei de consum şi ale cooperaţiei de credit, îşi menţin acest regim juridic pe toată durata existenţei construcţiilor respective în proprietatea organizaţiilor cooperatiste.
Clădirile construite pe terenurile prevăzute la alin. 1 din prezentul articol pot face obiectul ipotecarii, urmînd ca regimul juridic al terenului sa se reglementeze prin contract civil între proprietarul terenului şi noul proprietar al clădirii.”
Potrivit prevederilor art. 107 alin. (1) din Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, terenurile transmise în folosinta pe durata nedeterminată şi fără plata în vederea realizării de construcţii pentru activitatea organizaţiilor cooperaţiei de consum şi meşteşugăreşti, precum şi a asociaţiilor cooperatiste, existente pana la data intrării în vigoare a prezentei legi, care nu sunt revendicate şi pe care au fost realizate construcţii conform legii, îşi menţin acest regim juridic pe toată durata existenţei construcţiilor respective sau pana la trecerea lor, cu plata, în proprietatea societăţii cooperative.
In speţă, construcţiile înregistrate în evidenţele contabile ale reclamantei, nu mai sunt folosite de mult timp cu destinaţia iniţială, fiind într-un stadiu avansat de degradare şi au şi un regim juridic incert, aşa cum chiar reclamanta a recunoscut încă de la data introducerii acţiunii când a arătat că la Tribunalul Alba s-a suspendat acţiunea din Dosarul nr. 4219/2002, până la clarificarea pentru fiecare construcţie în parte, printre care şi construcţia din prezentul dosar, a dreptului de proprietate al C.D.S.C..
In privinţa terenului, se constată că a fost revendicat de pârâta M.A. , căreia i s-a recunoscut şi reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991, eliberându-i-se Titlul de proprietate nr. 91330/370/06.03.2006, pentru o suprafaţa de 223 mp teren intravilan (nr. cadastral 162/1).
Dacă s-ar admite că reclamanta C.D.S.C. are dreptul de a folosi “veşnic”, suprafaţa de 139 mp din suprafaţa totala de 223 mp pentru care s-a emis Titlul de proprietate nr. 91330/370/06.03.2006, dreptul pârâtei ar fi practic lipsit de conţinut.
In concluzie, reclamanta ar putea pretinde cel mult drepturi ce derivă din calitatea de succesor al constructorului pe terenul altei persoane.
Pretenţiile acesteia de a i se recunoşte, în contradictoriu cu proprietara tabulară a terenului, dreptul de proprietata asupra construcţiilor şi de folosinţa fără plata asupra unei suprafeţe de de 139 mp teren, nu au niciun temei legal.

VII. Referitor la acţiunea reclamantei din dosarul conexat, nr. 3862/221/2008- M.A. :
Potrivit prevederilor art. 482 Cod civil: „proprietatea unui lucru mobil sau imobil dă drept asupra tot ce produce lucrul si asupra tot ce se uneste, ca accesoriu, cu lucrul, intr-un mod natural sau artificial. Acest drept se numeste: drept de accesiune”.
Potrivit prevederilor art. 494 Cod civil, dacă plantatiile, constructiile si lucrarile au fost facute de catre o a treia persoana cu materialele ei, proprietarul pamantului are dreptul de a le tine pentru dansul, sau de a indatora pe acea persoana sa le ridice. Daca proprietarul pamantului cere ridicarea plantatiilor si a constructiilor, ridicarea va urma cu cheltuiala celui ce le-a facut; el poate chiar, dupa imprejurari, fi condamnat la daune-interese pentru prejudiciile sau vatamarile ce a putut suferi proprietarul locului. Daca proprietarul voieste a pastra pentru dansul acele plantatii si cladiri, el este dator a plati valoarea materialelor si pretul muncii, fara ca sa se ia in consideratie sporirea valorii fondului, ocazionata prin afacerea unor asemenea plantatii si constructii. Cu toate acestea, daca plantatiile, cladirile si operele au fost facute de catre o a treia persoana de buna-credinta, proprietarul pamantului nu va putea cere ridicarea sus-ziselor plantatii, cladiri si lucrari, dar va avea dreptul sau de a inapoia valoarea materialelor si pretul muncii, sau de a plati o suma de bani egala cu aceea a cresterii valorii fondului
In speţă, reclamanta M.A. nu a contestat calitatea de constructor de bună credinţa şi s-a oferit să achite succesorului constructorului despăgubiri egale cu valoarea materialelor şi manoperei necesare pentru edificarea construcţiilor.
Cum reclamanta este proprietara necontestată a terenului pe care se află construcţiile, instanţa, în temeiul art. 494 Cod civil va admite acţiunea acesteia şi va constata că a dobândit dreptul de proprietate prin accesiune asupra construcţiilor edificate pe terenul evidenţiat în cartea funciară veche 234 Boholt, nr. top. (246/1/2, 246/2/b/2/2, 247/3)/1, şi în cartea funciară nouă 449 N Soimuş, nr. top. 162/1 si nr. cadastral 848.
Având în vedere faptul că pârâta C.D.S.C. nu a solicitat niciun fel de despăgubiri, instanţa va respinge cererea reclamantei M.A. , de a fi obligată la plata sumei de 21.843 lei reprezentând despăgubiri egale cu valoarea materialelor şi manoperei necesare pentru edificarea construcţiilor.
In temeiul art. 54 alin. 2 din Legea nr. 7/1996 şi art. 91 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară, aprobat prin Ordinul nr. 633/2006 emis de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, după rămânerea irevocabilă a hotărârii, în termen de 3 zile, se va comunica din oficiu, un exemplar din prezenta hotărâre Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Deva, pentru a se efectua operaţiunile necesare pentru înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei M.A. , asupra construcţiilor în cartea funciara.
Având în vedere prevederile art. 274 Cod pr civila, reclamanta (pârâtă în Dosarul conexat nr. 3862/221/2008) - C.D.S.C., va fi obligată să achite reclamantei M.A. suma de 5688,3 lei reprezentând cheltuieli de judecată, dovedit a fi fost efectuate în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:



Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român reprezentat prin Ministerul Economiei şi Finanţelor.
Respinge acţiunea reclamantei C.D.S.C., cu sediul (...), împotriva pârâţilor:
· M.A. (…);
· Statului Român reprezentat prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Apolodor nr. 17, sectorul 5, prin Direcţia Generală a Finantelor Publice a Judeţului Hunedoara, cu sediul în localitatea Deva, str. Avram Iancu, bl. H3, parter;
· Comuna Soimus, reprezentatã prin primar, cu sediul în localitatea Soimus, jud. Hunedoara.
Admite în parte acţiunea reclamantei din Dosarul nr. 3862/221/2008, conexat la Dosarul nr.05327/221/2006- M.A. , reprezentată de M.N. şi L.C.F., în contradictoriu cu pârâta C.D.S.C..
Constatã cã reclamanta M.A. a dobândit dreptul de proprietate prin accesiune asupra construcţiilor edificate pe terenul evidenţiat în cartea funciară veche 234 Boholt, nr. top. (246/1/2, 246/2/b/2/2, 247/3)/1, şi în cartea funciară nouă 449 N Soimuş, nr. top. 162/1 si nr. cadastral 848.
Dispune Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobilara, sã efectueze operaţiunile necesare pentru înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei M.A. în cartea funciara
Obligă reclamanta C.D.S.C. sa achite reclamantei M.A. suma de 5688,3 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen în 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică din data de 27.05.2009, ora 14.

duminică, 7 iunie 2009

Ajutor public judiciar. Reducere cauţiune. Cerere reexaminare.

Dosar nr. 656/221/2009



INCHEIERE

Şedinţa din camera de consiliu din data de 12.05.2009

Completul constituit din:
PREŞEDINTE Sonia Cososchi
GREFIER M.F.

Pe rol se află soluţionarea cererii de reexaminare formulatã de petenta I.C.M. împotriva Incheierii din camera de consiliu din data de 29.04.2009, prin care s-a respins cererea de reducere a cauţiunii stabilita de instanţa pentru a soluţiona cererea de suspendare a executãrii silite în dosarul nr. 491/2008 al Biroului Executorului Judecătoresc Benteu Aron.
Fãrã citarea pãrţilor.
INSTANŢA,
Deliberând cu privire la cererea de reexaminare, constatã urmãtoarele:
Petenta I.C.M. a depus în data de 05.02.2009, o contestaţia la executare, înregistratã pe rolul Judecãtoriei Deva sub nr. 656/221/2009 prin care a solicitat anularea tuturor actelor de executare silită efectuate în dosarul nr. 491/2008 al Biroului Executorului Judecătoresc Benteu Aron, procedurã deschisã în baza titlului executoriu reprezentat de Sentinţa civilã nr. 5714/2006 pronunţatã de Judecãtoria Deva în Dosarul nr. 1986/221/2006, modificatã prin Decizia civilã nr. 187/A/2008 a Tribunalului Hunedoara.
In cererea formulatã, petenta, contrar prevederilor art. 112 alin. (1) pct. 3, nu a precizat valoarea obiectului acţiunii dar a solicitat suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei la executare.
In temeiul art. 403 alin. (1) din Codul de pr. Civilã, instanţa a stabilit în sarcina petentei obligaţia de a achita cauţiunea în cuantum de 33.462,37 lei, reprezentând 10% din suma menţionatã în publicaţia de vânzare (f. 4).
In data de 26.03.2009, petenta a depus o cerere de reducere a cuantumului cauţiunii, arãtând cã a achitat o cauţiune de 20.000 lei în Dosarul Judecãtoriei Deva nr. 817/221/2009 în care s-a dispus suspendarea provizorie a executãrii silite pânã la soluţionarea cererii de suspendare formulată în cadrul contestaţiei la executare ce formează obiectul dosarului nr. 656/221/2009 al Judecătoriei Deva.
In şedinţa din data de 26.03.2009, instanţa, constatând cã s-a achitat o cauţiune de 20.000 lei, cu recipisa nr. 430980/1 /20.02.2009 emisă de CEC Deva, în Dosarul Judecãtoriei Deva nr. 656/221/2009, a dispus contestatoarei sã mai achite doar 13.462,37 lei (f. 83).
In data de 09.04.2009, contestatoarea a depus o cerere intitulatã „contestaţie” (f. 86-88) prin care a arãtat cã pentru suspendarea executãrii silite legiuitorul nu a dispus un anumit cuantum al cautiunii, fiind la latitudinea judecãtorului sa stabileascã suma ce urmeazã a fi consemnatã cu titlu de cauţiune.
Referitor la cuantumul de 10% din valoarea obiectului acţiunii, petenta a arãtat cã acest cuantum este prevãzut doar pentru suspendarea provizorie, în condiţiile art. 403 alin. (4) Cod pr civila.
Petenta a mai arãtat cã veniturile ei sunt reduse iar în condiţiile în care nu se revine asupra dispoziţiei de a consemna o cauţiune de 13.462,37 lei, impunându-i-se sã achite cel mult încã 500 lei, i se încalcã accesul la justiţie.
In drept, au fost invocate prevederile art. 403 alin. 1 şi 3 din Codul de pr.civilã şi art. 4 din OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilã.
Prin încheierea datã în camera de consiliu în data de 29.04.2009 (f. 246-247), s-a respins cererea privind scutirea de plata cauţiunii de 13.462,37 lei, instanţa reţinând, în esenţã, urmãtoarele:
· OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilã nu menţioneazã, printre formele de acordare a ajutorului public judiciar şi cauţiunea;
· Constitutia, consacrand dreptul fundamental de acces liber la justitie, nu interzice stabilirea prin lege a anumitor conditii, reguli de procedura, in privinta exercitarii acestui drept. Pe de alta parte, dreptul la un proces echitabil trebuie asigurat tuturor partilor din proces. Pentru aceste motive, conditionarea suspendarii executarii silite de depunerea unei cautiuni, in cuantum stabilit de instanta judecatoreasca, se impune pentru prevenirea exercitarii abuzive a dreptului de a cere suspendarea executarii, precum si pentru protejarea intereselor legitime ale creditorilor, legate de executarea cat mai operativa a creantelor lor, stabilite prin titluri executorii. In acelasi timp, depunerea cauţiunii constituie o garantie in sensul ca, in urma respingerii contestaţiei la executare, creditorul va putea cere si obtine despagubiri pentru pagubele suferite datorita intarzierii executarii silite.
· Procedura contestaţiei la executare asigura garantii suficiente atat pentru ocrotirea accesului liber la justitie, cat si pentru protectia dreptului de proprietate al tuturor partilor implicate in proces, prin insusi faptul ca le ofera posibilitatea de a contesta executarea, de a solicita suspendarea acesteia, iar, in cazul admiterii contestaţiei si desfiintarii titlului executoriu sau a insesi executarii silite, persoanele interesate au dreptul la intoarcerea executarii prin restabilirea situatiei anterioare acesteia.
Petenta a formulat cerere de reexaminare împotriva încheierii date în camera de consiliu în data de 29.04.2009, arãtând în exentã urmãtoarele:
· Cauţiunea nu a fost stabilitã legal, pentru cã instanţa a avut în vedere prevederile art. 403 alin. 4 din Codul de pr.civilã care se refera la cauţiunea datoratã pentru suspendarea provizorie şi nu a ţinut cont de faptul cã potrivit art. 403 alin. 1 din Codul de pr. Civilã, este la latitudinea instanţei sã stabileascã valoarea cauţiunii, aceasta nemafiind ţinutã de un anumit cuantum;
· Prin stabilirea acestei cauţiuni i se încalcã accesul la justiţie;
In susţinerea cererii a depus un extras de pe Portalul instanţelor de judecatã, din care rezultã cã Tribunalul Hunedoara a admis cererea de ajutor public judiciar în Dosarul nr. 613/97/2009, solicitat sub forma scutirii de plata cauţiunii (f. 262).
Analizând cererea de reexaminare, instanta constatã urmãtoarele:
Potrivit prevederilor art. 15 alin. (2) din OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar, împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii.
In privinţa cauţiunii, instanţa constatã cã deşi în cuprinsul OUG nr. 51/2008 nu se menţioneazã expres posibilitatea de acorda facilitãţi la plata cauţiunii, în formularul anexã, referitor la acordarea asitenţei juridice în alt stat membru al Uniunii Europene, este menţionatã şi cauţiunea datoratã în faza de executare silitã, de unde se poate deduce cã legiuitorul a avut în vedere şi cauţiunea.
In plus, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, sesizatã în cauza Iosif şi alţii împotriva României, a constatat încãlcarea art. 6 alin 1 din Convenţie ca urmare a respingerii unei contestaţii la executare pentru neplata cauţiunii (a se vedea Hotãrârea din 20 decembrie 2007, publicatã în M.Of. nr. 561/2008)
Faţă de cele expuse mai sus şi având în vedere caracterul ambiguu al redactãrii O.UG. nr. 51/2008 şi faptul că accesul la justiţie este un drept fundamental consacrat prin art. 21 din Constituţia României, prin art.6 pct.1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, prin art.10 din Declaraţia universală a drepturilor omului, precum şi prin art.14 pct.1 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, instanţa apreciazã cã nu poate fi exclusã de plano acordarea ajutorului public judiciar, sub forma scutirii sau reducerii cauţiunii.
In soluţionarea cererii de acordare a ajutorului judiciar sub forma scutirii sau reducerii cauţiunii, trebuie avute în vedere urmãtoarele aspecte:
- natura titlului în baza cãruia s-a început executarea silitã, respectiv dacã titlul este o hotãrâre judecãtoreascã irevocabilã, sau este vorba despre un titlu emis de o alta autoritate (în acest din urmã caz, nepunându-se atât de serios problema acceptãrii de cãtre instanţa a unui impediment în exercitarea dreptului creditorului de a obţine executarea silitã în termen foarte scurt şi problema neluãrii tututror mãsurilor ca în cazul în care s-ar admite o cerere de suspendare a executãrii, creditorii sã-şi poatã repara eventualele prejudici cauzate de întârzierea executãrii);
- calitatea creditorului, respectiv dacã este vorba de stat sau de o instituţie a statului sau de o persoanã particularã (dreptul de a executa rapid creanţa unei persoane particulare, fiind protejat de art. 6 din Convenţia Europeanã a Drepturilor Omului);
- consecinţele pe care le poate avea pentru persoana care solicitã ajutor public judiciar, respingerea cererii de scutire sau reducere a cauţiunii.
Referitor la modul de calcul al cauţiunii, se constatã cã potrivit prevederilor art. 723 indice 1 Cod pr. Civilã, instanţa putea stabili un cuantum al cauţiunii de pânã la 20% din valoarea cererii.
In privinţa pragului mimin al cauţiunii, având în vedere faptul cã în art. 403 alin. (4) din Codul de pr.civilã se prevede o cauţiune de 10% pentru suspendarea provizorie a executãrii, sumã care este deductibilã din cauţiunea stabilitã potrivit prevederilor art. 403 alin. (1) din Codul de pr.civilã, este evidentã cã 10% este pragul minim avut în vedere de leguitor.
Faptul cã în procedura de suspendare provizorie a executãri silite s-a stabilit o cauţiune de 20.000 lei iar în procedura de soluţionare a contestaţiei o cauţiune de 33.462,37 lei, este imputabil petentei care şi-a încãlcat obligaţia legalã de a indica valoarea obiectului acţiunii, astfel încât instanţa care soluţioneazã contestaţia la executare a stabilit cauţiunea în funcţie de înscrisurile depuse la dosar, respectiv 10% din suma menţionatã în publicaţia de vânzare (f. 4), iar ulterior, dupã ce petenta a fãcut dovada achitãrii cauţiunii de 20.000 lei în procedura suspendãrii provizorii, aplicând prevederile art. 403 alin. (4), cu privire la deductibilitatea cauţiunii, a stabilit în sarcina petentei obligaţia de a achita diferenta de 13.462,37 lei.
Prin urmare cauţiunea a fost corect stabilitã.
Referitor la scutirea de platã a diferenţei de 13.462,37 lei, instanţa constatã cã în speţã, în dosarul nr. 491/2008 al Biroului Executorului Judecătoresc Benteu Aron, se executã Sentinţa civilã nr. 5714/2006 pronunţatã de Judecãtoria Deva în Dosarul nr. 1986/221/2006, modificatã prin Decizia civilã nr. 187/A/2008 a Tribunalului Hunedoara iar creditorii sunt persoane fizice.
In privinţa consecinţelor pe care le poate avea pentru persoana care solicitã ajutor public judiciar, respingerea cererii de scutire sau reducere a cauţiunii, instanţa constatã cã şi dacã s-ar respinge cererea de suspendare a executãrii pentru neplata cauţiunii, asta nu înseamnã cã nu se va analiza pe fond contestatia la executare.
Faţã de argumentele expuse mai sus, se va respinge cererea de reexaminare.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DISPUNE:

Respinge cererea de reexaminare formulatã de petenta I.C.M. împotriva Incheierii din camera de consiliu din data de 29.04.2009, prin care s-a respins cererea de reducere a cauţiunii stabilita de instanţa pentru a soluţiona cererea de suspendare a executãrii silite în dosarul nr. 491/2008 al Biroului Executorului Judecătoresc Benteu Aron
IREVOCABILA.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12.05.2009, ora 9.

Completarea acţiunii prin concluziile scrise. Depunerea unor înscriuri noi după închiderea dezbaterilor. Lipsa calităţii procesuale active.

Dosar nr. 2910/221/2008

Sentinţa civilã nr. 1899
Şedinţa publicã din data de 15.04.2009
Completul compus din:
PREŞEDINTE: Sonia Cososchi
GREFIER: M.F.

Pe rol se află soluţionarea acţiunii formulate de reclamanţii F.M.O. şi F.M. în contradictoriu cu Primãria Dobra şi cu SC A.P. SA Deva având ca obiect pretenţii
La apelul nominal făcut în şedinţa publică, se constată lipsa părţilor.
Grefiera de şedinţa a făcut referatul cauzei arătând că în prezenta cauză s-a amânat pronunţarea în şedinţa din data de 08.04.2009, pentru astăzi 15.04.2009, ora 12. Reclamanţii au depus concluzii scrise si înscrisuri iar pârâta SC A.P. SA a depus concluzii scrise.
Instanţa dă citire minutei Sentinţei civile nr. 1899/15.04.2009.

INSTANŢA,

deliberând asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:
I. Obiectul acţiunii şi timbrajul :
I. 1 Acţiunea în forma iniţială :
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecãtoriei Deva sub nr. 2910/221/21.05.2008, reclamanţii F.M. O. şi F.M. au cheamt în judecatã pârâtele Primãria comunei Dobra şi SC A.P. SA Deva solicitând obligarea la plata unei despãgubiri lunare de 200 Euro, pentru folosinţa abuzivã a terenului proprietatea reclamanţilor evidenţiat în CF 454/a Dobra I, în suprafaţă de 600 mp.
I.2 Prima precizare de acţiune:
Prin precizarea de la fila 55, depusă în şedinta publică din data de 16.07.2008, reclamanţii au arătat că solicită obligarea SC A.P. SA Deva la plata sumei de 8.739 lei pentru perioada 21.05.2008-20.05.2009 (728,24 lei/lună, reprezentând echivalentul a 200 Euro).
I.3 A doua precizare de acţiune:
Prin precizarea de la fila 66, depusă în şedinta publică din data de 10.09.2008, reclamanţii au solicitat completarea cadrului procesual cu Instituţia primarului Dobra şi cu Consiliul Local Dobra.
I.4 Completarea acţiunii prin concluziile scrise.
Dupã închiderea dezbaterilor în cauzã, reclamanţii şi-au completat acţiunea prin concluziile scrise, solicitând rezilierea contractului nr. 4323/103/2006, obligarea SC A.P. SA Deva la plata sumei de 125.447 lei, obligarea d-lui V.G.S. , primarul comunei Dobra la plata sumei de 2.649 lei cheltuieli de judecatã şi „având în vedere rolul activ al instanţei (…) cuprinderea în dispozitivul hotãrârii a cuvenitelor menţiuni de îndrumare în realizarea dreptului pretins”.
In partea finalã a concluziilor, reclamanţii au mai solicitat şi demolarea unor construcţii.
Având în vedere prevederile art. 112, 114, 132, 260 Cod pr civila si principiile oralitãţii, contradictorialitãţii şi publicitãţii prevãzute de art. 14 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, instanţa nu se va pronunţa cu privire la petitele formulate tardiv, dupã aproape un an se la înregistrarea cererii de chemare în judecatã şi dupã ce cauza a rãmas în pronunţare .
I.5 Acţiunea a fost timbratã cu 699 lei (chitanţele de la filele 2 şi 67) şi s-a depus timbru judiciar de 3 lei.
II. Temeiurile de fapt şi de drept invocate de părţi:
II. 1 Expunând situaţia de fapt reclamanţii au arãtat cã sunt proprietarii terenului evidenţiat în CF 454/a Dobra I, în suprafaţa de 600 mp, pe care se aflã o construcţie edificata abuziv în perioada regimului comunist, folositã în prezent de SC A.P. SA Deva.
Reclamanţii mai arată că pârâta SC A.P. SA a intrat în folosinţa construcţiei în baza contractului de delegare de gestiune nr. 4323/1033/15.05.2006, iar ulterior şi-a extins folosinţa şi asupra terenului aferent.
Deşi s-a încercat soluţionarea litigiului pe cale amiabilă, pârâtele nu au manifestat niciun interes în acest sens.
In drept, au fost invocate prevederile art. 480 şi 998 Cod civil.
Prin precizarea de la fila 55 reclamanţii au arătat că prin acţiunea ce face obiectul dosarului solicită daune pentru lipsa de folosinţă a terenului şi că nu este o acţiune „de retrocedare şi nici de revendicare”.
Deasemenea au arătat cum au calculat despăgubirile lunare solicitate.
II. 2 Prin întâmpinarea depusã (f. 38-39) SC A.P. SA Deva a solicitat respingerea acţiunii arãtând cã prin contractul nr. 1033/15.05.2006 Consiliul Local Dobra i-a concesionat serviciile publice de alimentare cu apã şi de canalizare, predându-i mai multe imobile printre care şi imobilul (construcţia) în litigiu.
In privinţa terenului, pârâta a precizat cã nu îl foloseşte.
II. 3 Primăria Dobra, prin înscrisul intitulat „întâmpinare” a solicitat respingerea acţiunii arătând că pe terenul evidenţiat în CF 454/a Dobra au fost edificate construcţii în perioada 1984-1985, de către fosta EGCL Deva, antecesoarea SC A.P. SA Deva, utlizate pentru funcţionarea staţiei de pompe pentru alimentarea blocurilor de locuinţe din Dobra.
După reorganizarea EGCL Deva şi înfiinţarea mai multor societăţi care au preluat o parte din activitatea acestei întreprinderi, Primăria Dobra a predat SC A.P. SA Deva reţelele de apă şi canalizare, inclusiv clădirea fostei staţii de pompe, amplasată pe terenul ce face obiectul litigiului.
Această clădire, arată pârâta, este inclusă în inventarul domeniului public al comunei Dobra, fiind menţionată în anexa nr. 18 a HG nr. 1352/2001, la poziţia nr. 118.
Cum Primăria Dobra nu a folosit niciodată şi nu foloseşte nici în prezent această clădire iar alimentarea cu apă a localităţii se face în prezent prin cădere liberă de la izvorul din localitatea Roşcani, nu are niciun interes să cumpere sau să închirieze clădirea, conform ofertei făcute de reclamanţi, în procedura prealabilă sesizării instanţei.
Primăria Dobra a mai arătat că reclamantul F.M. O. mai are un frate-F.L.P. care este la fel de îndreptăţit ca şi el să ridice pretenţii cu privire la terenul care a aparţinut mamei acestora, F.A. şi a solicitat introducerea în cauza a fratelui reclamantului.
In şedinţa din data de 10.09.2008, instanta a dispus citarea pârâtei Primăria Dobra, cu menţiunea să timbreze cererea de chemare în judecată (de introducere în cauză) a fratelui reclamantului- F.L.P. , cu 586 lei (a se vedea citaţia de la fila 69).
La termenul următor, constatând că nu s-a timbrat, instanţa a anulat cererea ca netimbrată (a se vedea încheierea de la fila 73).
II. 4 Prin notele depuse în şedinţa din data de 21.01.2009 (f. 103) pârâta SC A.P. SA Deva a contestat susţinerile pârâtei Primăria Dobra în sensul că fosta EGCL Deva ar fi antecesoarea sa şi a arătat că pârâta, deşi susţine că alimentarea cu apă a localităţii se face în prezent prin cădere liberă de la izvorul din localitatea Roşcani, nu a făcut niciun demers pentru rezilierea contractului 1033/15.05.2006/4323/19.05.2006 de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apã şi de canalizare.
III. Probele administrate:
In probaţiune au fost depuse urmãtoarele înscrisuri:
· Adresa nr. 3138/28.06.2004 prin care SC A.P. SA a comunicat reclamanţilor că foloseşte construcţile proprietatea Primăriei Dobra în baza contractului de concesiune încheiat cu Primăria Dobra (f. 3-4)
· Extras CF 454/a Dobra I, datat 31.03.2009 în care, reclamanţii figurează sub B 3 şi B 4 ca şi coproprietari cu o cotă de 318/600 mp din imobilul cu nr. top. (229.230)2, teren parte comună cu ap. nr. 2 din CF 454/c (f.163);
· Adeverinţa nr. 681/31.08.2007, eliberată de Primăria Dobra, la cererea reclamanţilor, prin care se confirmă că SC A.P. SA nu plateste chirie sau taxă de concesiune pentru terenul situat în localitatea Dobra, str. Lugojului, evidenţiat în CF 454/a Dobra I, nr. top. (229.230)2/I (f. 6);
· Invitaţia la conciliere adresată Primăriei Dobra şi SC A.P. SA (f. 9)
· Contractul nr. 1033/15.05.2006/4323/19.05.2006 de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apã şi de canalizare (f. 40-52);
· Extras din anexa nr. 38 la HG nr. HG nr. 1352/2001, în care, la pozitia 118 figurează clădirea staţiei de pompe Dobra, str. Lugojului, predată RAGCL Deva în baza Protocolului încheiat în data de 13.08.1998 (f. 60-63);
· Actul constitutiv al SC A.P. SA (f. 104-116);
· Protocolul de predare-primire a activului şi pasivului SC Apaterm SA (f. 118-122)
La solicitarea instanţei Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã Hunedoara-Deva a comunicat copii certificate de pe CF 454 şi 454/a Dobra (f. 13-32) iar ulterior şi de pe CF 454/c Dobra şi CF 454/d Dobra (f. 155-161).
Pentru identificarea terenului cu date de carte funciară, s-a efectuat o expertiză topografică, raportul fiind depus la filele 128-143 din dosar.
Dupã închiderea dezbaterilor, reclamanţii au mai depus înscrisuri pe care instanţa nu le poate analiza, având în vedere prevederile art. 138 Cod pr civila şi principiile oralitãţii, contradictorialitãţii şi publicitãţii prevãzute de art. 14 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã.
IV.Analizând actele şi lucrãrile dosarului, instanţa constatã următoarele:
Imobilele cu nr. top. 229 şi 230 au fost înscrise iniţial sub A+8, în CF 454 Dobra I, proprietar fiind P.E. (E.), înscris sub B 13, în anul 1925. (f. 14-26).
Sub B 15, se menţionează că în data de 26 mai 1969, la cererea proprietarului, imobilele cu nr. top. 229.230, au fost împărţite după cum urmează:
· imobilele cu top. (229.230)/1, (229.230)/3 şi (229.230)/4, au fost reînscrise în aceeaşi carte funciară
· imobilul cu top. (229.230)/2, având suprafaţa de 600 mp, a fost transcris cu situaţia neschimbată în privinţa proprietarului, în CF 454/a, cu profilul modificat din „casă şi grădină”, în „casă cu şase camere, magazie, piviniţă şi coridor.
Analizând CF 454/a Dobra I (f. 27-30), se constată că tot în data de 26 mai 1969, la cererea proprietarului, construcţiile edificate pe terenul cu top. (229.230)/2, au fost împărţite după cum urmează:
· Ap. I (229.230)/2/I cu trei camere şi coridor, cu suprafaţa construită de 130 mp;
· Ap. II (229.230)/2/II cu trei camere, magazie, pivniţă şi coridor, cu suprafaţa construită de 115 mp;
Sub B2, s-a menţionat că terenul în suprafaţa de 600 mp este proprietate comună a proprietarilor apartamentelor, corespunzător cu suprafaţa apartamentelor.
In Partea I-a, a CF 454/a Dobra I, s-a menţionat la observaţii (f.29) că ap. I (229.230)/2/I cu trei camere şi coridor, cu suprafaţa construită de 130 mp va fi înscris în CF 454/d iar ap. II (229.230)/2/II cu trei camere, magazie, pivniţă şi coridor, cu suprafaţa construită de 115 mp, va fi înscris în CF 454/c.
Expertul desemnat pentru efectuarea expertizei topografice a identificat terenul în suprafaţă de 319 mp ca fiind o parte din imobilul evidenţiat în CF 454/a Dobra I.
Pe teren, arată expertul, există o casă cu suparafaţa de 23 mp, o construcţie din lemn (magazie) cu o suprafaţă de 16 mp, WC, bazin semiîngropat, rezervor vertical pe fundaţie de beton.
In Plansa nr. 1 anexa la raport, expertul a haşurat suprafaţa de 319 mp cu albastru, decupând-o din suprafaţa totală de 600 mp a imobilului cu nr. top. (229.230)/2, conturată cu roşu.
După efectuarea expertizei şi identificarea terenului, pentru clarificarea situaţiei de carte funciară, instanta a solicitat Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã Hunedoara-Deva să comunice copii certificate de pe CF 454/c Dobra şi CF 454/d Dobra (f. 155-161).
Analizând situaţia şi din aceste cărţi funciare, instanţa a constatat că în CF 454/c Dobra, a fost înscris apartamentul II menţionat în CF 454/a Dobra I (229.230)/2/II, compus trei camere, magazie, pivniţă şi coridor, cu suprafaţa construită de 115 mp, ca fiind proprietatea lui F.A. (f.160).
In CF 454/d Dobra, a fost înscris apartamentul I menţionat în CF 454/a Dobra I (229.230)/2/I, compus trei camere şi coridor, cu suprafaţa construită de 130 mp, ca fiind proprietatea lui M.A., născută M..
In aceste carţi funciare nu este evidenţiat terenul pe care erau amplasate construcţiile ci doar construcţiile.
In privinţa CF 454/a Dobra I, aşa cum s-a arătat deja mai sus, sub B2, s-a menţionat că terenul identificat cu nr. top. (229.230)/2, în suprafaţa de 600 mp este proprietate comună a proprietarilor apartamentelor, corespunzător cu suprafaţa apartamentelor.
Reclamanţii susţin cã sunt singurii proprietari ai terenului în suprafata de 600 mp dar din cărţile funciare comunicate la dosarul cauzei de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã Hunedoara-Deva, rezulta o alta situaţie decât cea expusa de reclamanti, respectiv cã terenul identificat cu nr. top. (229.230)/2, în suprafaţa de 600 mp este proprietate comună a proprietarilor apartamentelor 1 şi 2, corespunzător cu suprafaţa apartamentelor
Mai mult, reclamanţii nici nu au formulat obiecţiuni la raporul de expertiza prin care expertul a haşurat o suprafaţa de 319 mp cu albastru, decupând-o din suprafaţa totală de 600 mp a imobilului cu nr. top. (229.230)/2, conturată cu roşu.
Nefăcând dovada dezmembrării parcelei de teren în suprafaţa de 319 mp (menţionatã în extrasul de carte funciara depus la fila 163, ca fiind proprietatea reclamanţilor dobânditã prin moştenitre în anul 2000) şi întabulării într-o carte funciară distinctă, ca fiind proprietatea exclusivă a reclamanţilor şi nefãcând nici dovada cã sunt proprietarii suprafeţei de 600 mp teren, întabulat în cãrţile funciare depuse la dosar pe numele altor persoane, aceştia nu au calitate procesuală activă într-o acţiune având ca obiect plata de despăgubiri pentru lipsa de folosinţa a terenului, pentru simplul motiv că până la ieşirea din indiviziune, reclamanţii nu au dreptul la o porţiune determinată de teren ci doar la o cota parte ideală., abstractă, din dreptul de proprietate. Or, din raportul depus la dosar rezulta ca, construcţia ocupă doar o suprafată 23 mp din totalul suprafeţei de 600 mp teren
Faţã de argumentele expuse mai sus, instanta admite excepţia lipsei calităţii procesuale active şi pe cale de consecinţă respinge acţiunea reclamanţilor F.M.O. şi F.M. .

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active şi pe cale de consecinţă respinge acţiunea reclamanţilor F.M. O. şi F.M. , domiciliaţi (...), împotriva pârâţilor:
· Consiliul Local Dobra, cu sediul în localitatea Dobra, Piaţa Victoriei, nr. 1, jud. Hunedoara
· Primarul comunei Dobra, cu sediul în localitatea Dobra, Piaţa Victoriei, nr. 1, jud. Hunedoara
· Comuna Dobra reprezentatã prin primar, cu sediul în localitatea Dobra, Piaţa Victoriei, nr. 1, jud. Hunedoara;
· SC A.P. SA Deva cu sediul în (…).
Cu drept de recurs în termen în 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15.04.2009, ora 12.

Plângere împotriva încheierii de CF. Caracter necontencios. Refuz notare litigiu în cartea funciară.

Dosar nr. 7556/221/2008


Sentinţa civilã nr. 927
Şedinţa publică de la 04.03.2009
Completul compus din:
PREŞEDINTE Sonia Cososchi
GREFIER M.F.

Pe rol fiind soluţionarea plângerii formulate de reclamanta SC S. SRL împotriva Incheierii OCPI Deva nr. 29900/2008.
Procedura legal îndeplinitã.
La apelul nominal făcut în şedinţă publică se prezintă av. P.M. pentru petentã, lipsã fiind pârâţii Consiliul Local Deva şi Municipiul Deva.
Instanţa pune în discuţie caracterul contencios sau necontencios al prezentei proceduri.
Av. P.M. aratã cã prin Decizia nr. LXXII/15.10.2007, ICCJ a stabilit cã Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu are calitate procesuală pasivă ca urmare a faptului cã procedura de înscriere în cartea funciarã nu are caracter contencios dar procedura care se defãşoarã în faţã instanţei este o procedurã contencioasã.
Instanţa, deliberând în şedinţã publicã în privinţa calificãrii prezentei proceduri:
Având în vedere faptul cã procedura de soluţionare a plângerilor împotriva încheierilor de carte funciarã, este o procedurã simplificatã în care instanţele nu fac decât sã verifice legalitatea şi temeinicia încheierilor, fãrã a stabili drepturi potrivnice altor pãrţi,
având în vedere şi considerentele Deciziei ICCJ, nr. LXXII/15.10.2007,
calificã procedura ca fiind necontencioasã şi dispune refacerea citativului în sensul indicãrii calitãtii de petentã a SC S. SRL şi de intimaţi a Consiliul Local Deva şi Municipiul Deva.
Instanţa constatã cauza în stare de judecatã şi acordã cuvântul pentru concluzii orale.
Av. P.M., pentru pententã, solicitã admiterea plângerii, anularea încheierii şi obligarea Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã sã noteze în CF 34 Deva, litigiul ce face obiectul Dosarului Judecãtoriei Deva nr. 4994/221/2007. Nu solicitã cheltuieli de judecatã. Expunând oral motivele din plângerea formulatã, reprezentanta petentei, aratã cã în mod greşit i s-a respins cererea de notare a litigiului, având în vedere faptul cã nu a solicitat întabularea vreunui drept potrivnic proprietarilor de carte funciarã ci doar notarea unui litigiu aflat pe rolul instanţei de judecatã. In plus, aratã reprezentanta petentei, terenul fiind cooperativizat, foştii proprietari au pierdut dreptul de proprietate iar potrivit prevederilor art. 30 din Legea fondului funciar, terenul find aferent construcţiillor agrozootehnice, a intrat de drept în proprietatea reclamantei.
Instanta declarã dezbaterile închise şi informeazã cã pronunţarea va fi fãcutã astãzi, ora 14, cam. 24.

INSTANŢA,
deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:
I. Obiectul acţiunii, timbrajul şi calificarea procedurii :
Prin plângerea înregistrata pe rolul Judecãtoriei Deva, sub nr. 7556/221/18.12.2008, petenta SC S. SRL a contestat Incheierea Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã Hunedoara-Deva nr. 29900/2008 prin care i s-a respins cererea de notare în CF 34 Deva a litigiului ce face obiectul Dosarului nr. 4994/221/2007 a Judecãtoriei Deva.
Petenta a solicitat soluţionarea plângerii în contradictoriu cu Consiliul Local Deva şi cu Primãria Deva.
Ulterior, acţiunea a fost precizatã în sensul cã s-a indicat ca pârât alãturi de Consiliul Local Deva a Municipiului Deva, reprezentat prin primar.
Cererea a fost timbratã cu 8 lei (chitanţa de la fila 59) şi s-a ataşat timbru judiciar de 0,3 lei.
Instanţa a pus în discuţie calificarea procedurii ca fiind contencioasã sau necontencioasã şi având în vedere considerentele expuse în şedinţã publicã şi consemnate în practicaua prezentei hotãrâri a calificat procedura ca fiind necontencioasã şi a soluţionat-o ca atare, reţinând calitatea de petentã a reclamantei şi de intimaţi a pârâţilor din acţiunea ce face obiectul Dosarului nr. 4994/221/2007 a Judecãtoriei Deva.
II. Temeiurile de fapt şi de drept invocate de petentã :
Expunând situaţia de fapt, petenta a arãtat cã a dobândit dreptul de proprietatea asupra terenului aferent construcţiilor agrozootehnice în baza art. 30 din Legea nr. 18/1991 iar în Dosarul nr. 4994/221/2007 a Judecãtoriei Deva a solicitat sã se constate cã a dobândit dreptul de proprietate asupra parcelei cu nr. top. nou (3633,3644/1, 3634/4, 3635)/ 1 din CF 34 Deva, în suprafatã de 7063 mp, sã se dispunã dezmembrarea parcelei şi întabularea într-o carte funciarã nouã şi notarea construcţiilor existente pe acest teren.
In mod greşit, aratã în continuare reclamanta, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã Hunedoara-Deva i-a respins cererea de notare în CF 34 Deva a litigiului ce face obiectul Dosarului nr. 4994/221/2007 a Judecãtoriei Deva, având în vedere faptul cã nu a solicitat întabularea vreunui drept potrivnic proprietarilor de carte funciarã ci doar notarea unui litigiu aflat pe rolul instanţei de judecatã. In plus terenul fiind cooperativizat, foştii proprietari au pierdut dreptul de proprietate.
Plângerea în forma iniţialã nu a fost motivatã în drept.
Prin precizarea de la fila 47 din dosar, petenta a fãcut trimitere la art. 21 din Legea nr. 7/1996 şi art. 42 din « Regulamentul de carte funciarã ».
III. In probaţiune au fost depuse urmãtoarele înscrisuri :
- Incheierea nr. 29900/2008 (f. 5-7) ;
- Cererea de notare în CF 34 Deva a acţiunii ce face obiectul Dosarului nr. 4994/221/2007 a Judecãtoriei Deva (f. 8) ;
- Precizarea de acţiune depusã în Dosarului nr. 4994/221/2007 în data de 17.11.2008 (f. 10-11) ;
- CF 34 Deva (f. 14-27 şi 32-33) ;
- Raportul de expertizã tehnicã topograficã efectuatã în Dosarul nr. 4994/221/2007 (f. 34-53) ;
IV. Analizând actele şi lucrãrile dosarului instanţa constatã urmãtoarele :
Prin Incheierea nr. 29900/2008, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã Hunedoara-Deva a respins cererae de notarea a litigiului ce face obiectul Dosarului nr. 4994/221/2007 a Judecãtoriei Deva.
Soluţia Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã Hunedoara-Deva are la baza urmãtoarele argumente:
- imobilul cu nr. top. 3633,3634/1, 3634/3 şi 3635 este înscris în CF 34 Deva ca fiind proprietatea numiţilor B.I. şi B.A. (B31, B32) ;
- în aceeaşi carte funciarã este notat dreptul de administrare şi folosintã a SC E SA pentru o suprafatã de 1238 mp ;
- acţiunea ce face obiectul Dosarului nr. 4994/221/2007 a Judecãtoriei Deva este formulatã în contradictoriu cu Consiliul Local Deva şi Primaria Deva ;
- potrivit art. 22 şi 23 din Legea nr. 7/1996 înscrierea în cartea funciarã nu poate fi fãcutã decât împotriva celui care este titluarul dreptului întabulat în cartea funciarã.
- nu poate fi notatã acţiunea judiciarã referitoare la o porţiune din teren, înainte de a se dezmembra parcela ;
In drept, Incheierea nr. 29900/2008 este întemeiatã pe prevederile art. 22, 23, 42-44 şi 49 din Legea cadastrului şi a publicitãţii imobiliare nr. 7/1996, art. 83-85 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară aprobat prin Ordinul nr. 633/2006
Petenta susţine cã acesatã încheiere este nelegalã pentru cã terenul fiind cooperativizat vechii proprietari întabulaţi în cartea funciarã şi-au pierdut dreptul de proprietate şi în plus, ea nu a cerut întabularea ci doar notarea litigiului.
Analizând cuprinsul CF 34 Deva (f. 14-27), instanţa constatã cã petenta nu este întabulatã în aceastã carte şi, aşa cum în mod corect a reţinut Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã Hunedoara-Deva, sub B 31 şi B32 este întabulat dreptul de proprietate în favoarea lui B.I şi B.A. iar sub B 34 este întabulatã cu drept de administrare şi folosinţã SC E SA.
Depunând cererea de notare a litigiului, petenta nu a fãcut dovada cã procedura judiciarã este în contradictoriu cu persoanele care figureazã în cartea funciarã sau cu succesorii acestora.
CF 34 Deva este o carte veche, deschisã înainte de intrarea în vigoare a Decretului-Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare iar dreptul SC E SA. a fost întabulat în anul 2003 în baza unei hotãrâri judecãtoreşti datã în Dosarul nr. 628/2002.
Susţinerea petentei în sensul cã vechii proprietari şi-au pierdut dreptul de proprietate nu poate fi analizatã în procedura simplificatã a plângerii împotriva încheierii de carte funciarã şi nici de cãtre registratorul de carte funciarã care are în vedere doar înscrierile existente în cartea funciarã la momentul la care se solicitã notarea litigiului.
Potrivit prevederilor art. 58 din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, în regiunile de carte funciară supuse Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare sau, după caz, Legii nr. 242/1947 pentru transformarea cărţilor funciare provizorii din vechiul Regat în cărţi de publicitate funciară, înscrierile privitoare la imobile, cuprinse în cărţile funciare sau, după caz, în cărţile de publicitate funciară, vor continua sa fie făcute în aceste cărţi.
Potrivit prevederilor art. 26 din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale sunt opozabile fata de terţi, fără înscrierea în cartea funciară, când provin din succesiune, accesiune, vânzare silită şi uzucapiune. Aceste drepturi se vor înscrie, în prealabil, dacă titularul înţelege sa dispună de ele. În aceleaşi condiţii, se arată în continuare, sunt opozabile fata de terţi şi drepturile reale dobândite de stat şi de orice persoana, prin efectul legii, prin expropriere sau prin hotărâri judecătoreşt dar titularul drepturilor dobândite prin modurile enumerate nu poate însă dispune de ele decât după ce acestea au fost înscrise în prealabil în cartea funciară. Înscrierile sunt de trei feluri: întabularea, având ca obiect înscrierea definitivă a drepturilor reale; înscrierea provizorie a drepturilor reale sub condiţia justificării ulterioare şi notarea, având ca obiect înscrierea drepturilor personale, a actelor şi faptelor juridice referitoare la starea şi capacitatea persoanelor, acţiunilor şi căilor de atac în justiţie, precum şi a măsurilor de indisponibilizare, în legătură cu imobilele din cartea funciară.
Potrivit prevederilor art. 22 din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, înscrierea unui drept se poate efectua numai împotriva aceluia care, la înregistrarea cererii sale, era înscris ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea urmează să fie făcutã sau împotriva aceluia care, înainte de a fi înscris, şi-a grevat dreptul, dacă amândouă înscrierile se cer deodată.
Potrivit prevederilor art. 79 alin. (2) din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 633/2006, în cazul cărţilor funciare care au devenit neutilizabile, deschise în baza Decretului-lege nr. 115/1938, nemaifiind posibila efectuarea operaţiunilor de carte funciară, se vor deschide cărţi funciare noi, pe baza unei încheieri a registratorului, a referatului întocmit de către asistentul-registrator sau referent prin care se atesta imposibilitatea folosirii acestora, cu acordul celor interesaţi, la cerere sau din oficiu, cu respectarea prevederilor art. 59 din lege.
In speţã:
- CF 34 Deva nu a fost declaratã neutilizabilã şi s-au fãcut operaţiuni în aceastã carte şi dupã intrarea în vigoare a Legii nr. 7/1996;
- din evidenţele Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã Hunedoara-Deva nu rezultã cã aceastã carte ar intra sub incidenta Legii fondului funciar nr. 18/1991;
- chiar dacã ar rezulta cã intrã sub incidentã acestei legi, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã nu ar putea constata cã vechii proprietari şi-au pierdut dreptul de proprietate aşa cum susţine petenta;
- din evidenţele Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã Hunedoara-Deva, rezultã cã petenta este terţ faţã de aceastã carte funciarã iar din acţiunea înregistratã pe rolul Judecãtoriei Deva nu rezultã cã s-ar judeca în contradictoriu cu titularii de drepturi întabulaţi în cartea funciarã, menţionaţi în Incheierea nr. 29900/2008 ;
- distincţia între întabulare şi notare, fãcutã de reclamantã nu este relevantã sub apectul refuzului de notare a litigiului, având în vedere faptul cã art. 22 din Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1999, se referã la « înscriere » şi nu doar la « întabulare » iar potrivit prevederilor art. 26 din acelaşi act normativ, « notarea » este una dintre formele « înscrierii », celelalte douã fiind “întabularea” şi “înscrierea provizorie”
Aşa stând lucrurile, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã Hunedoara-Deva, nu putea în mod legal da o altã soluţie decât cea de respingere a cererii de notare a litigiului în cartea funciarã.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:

Respinge plângerea petentei SC S. SRL, cu sediul în (…) formulată intimaţi în cauzã fiind Consiliul Local Deva şi Primãria Deva, cu sediul în localitatea Deva, Piaţa Unirii, nr. 4, jud. Hunedoara
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 04.03.2009, ora 14.

Obligarea la recalcularea dobânzilor şi penalităţilor şi la restuirea comisionului de risc bancar. Competenţă.

Dosar nr. 7701/221/2008

Sentinţa civilã nr. 840
Şedinţa publică de la 25.02.2009
Completul compus din:
PREŞEDINTE Sonia Cososchi
GREFIER M.F.

Pe rol fiind soluţionarea acţiunii comerciale a reclamantului C.A. formulată în contradictoriu cu pârâta SC Banca (...) SA-Sucursala Deva, având ca obiect obligaţia de a face.
Procedura legal îndeplinitã.
La apelul nominal fãcut în şedinţã publicã se prezintã reclamantul personal, lipsã fiind pârâta.
Grefiera de şedinţa a fãcut referatul cauzei arãtând cã pârâta a depus întâmpinare.
Instanţa comunicã un exemplar de pe întâmpinare reclamantului şi, faţa de obiectul acţiunii, respectiv obligaţia de face, care nu poate fi evaluatã în bani, pune în discuţie excepţia necompetenţei materiale a Judecãtoriei Deva.
Reclamantul depune note scrise şi aratã cã solicitã sã se punã în vedere pârâtei sã depunã extrase de cont si toate celelalte înscrisuri necesare soluţionarii cauzei.
In privinţa excepţiei arata cã lasa la aprecierea instanţei.
Cauza rãmâne în pronuntare cu privire la excepţia necompetenţei materiale a Judecãtoriei Deva. Pronunţarea va fi fãcutã în şedinţã publicã astãzi, ora 14, Sala 24.

INSTANŢA,
Deliberând asupra cauzei de faţă:
Constată că în data de 30.12.2008, sub nr. 7701/221, s-a înregistrat pe rolul acestei instanţe, acţiunea reclamantului C.A. , formulatã în contradictoriu cu pârâta SC Banca (...) SA-Sucursala Deva prin care reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la recalcularea dobânzilor şi penalităţilor şi la restuirea comisionului de risc bancar.
Expunând situaţia de fapt, reclamantul a arătat că a încheiat cu pârâta contractul de credit bancar nr. (...) iar apoi s-a majorat dobânda în fiecare lunã fãrã acordul sãu.
Instanţa a invocat din oficiu excepţia necompetenţei materiale a Judecãtoriei Deva.
Referitor la excepţia invocatã, instanţa constatã cã potrivit prevederilor art. 2 pct. 1 lit. “a” din Codul Comercial, tribunalele judecã în primã instanţa “procesele si cererile in materie comerciala al caror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei, precum si procesele si cererile in aceasta materie al caror obiect este neevaluabil in bani”.
Cum în spetã obiectul litigiului este comercial şi nu este evaluabil în bani, având în vedere prevederile legale mai sus citate, precum şi prevederile art. 158 şi 159 Cod pr. Civila, se va admite excepţia şi se va declina soluţionarea acţiunii în favoarea Tribunalului Hunedoara.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:

Admite excepţia necompetenţei materiale a Judecãtoriei Deva.
Declinã în favoarea Tribunalului Hunedoara-Secţia comercialã, soluţionarea acţiunii reclamantului C.A. domiciliat în (...), împotriva pârâtei SC Banca (...) SA-Sucursala Deva, cu sediul în (...).
Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunţare.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi 25.02.2009 ora 14.

Revizuire. Condiţii de admisibilitate. Hotărâre de declinare a competenţei.

Dosar nr. 7600/221/2008

Sentinţa civila nr. 725
Şedinţa publică de la 18.02.2009
Completul compus din:
PREŞEDINTE Sonia Cososchi
GREFIER M.F.

Pe rol fiind soluţionarea cererii de revizuire formulate de revizuienta G.E. în contradictoriu cu intimatul G.P.P. .
Procedura legal îndeplinitã.
La apelul nominal fãcut în şedinţã publicã se prezintã revizuienta personal şi intimatul personal şi asistat de av. B.G. .
Grefiera de şedinţã a fãcut referatul cauzei arãtând cã a fost ataşat Dosarul Judecãtoriei Deva nr. 2765/2002 la care au fost ataşate dosarele nr. 5598/97/2007, 491/97/2008, 2659/97/2007, 7372/2005, 74/2005, 7371/2005 şi 4837/2003 a Tribunalului Hunedoara.
Av. B.G. depune întâmpinare, împuternicire avocaţialã şi chitanţa de platã a onorariului avocaţial pentru suma de 500 lei.
Revizuienta solicitã amânarea judecãţii pentru ca instanţa sã solicite de la Poliţia Municipiului Deva sã comunice rezultatul cercetãrilor efectuate cu privire la pensia sa de întreţinere. Deasemenea aratã cã se impune amânarea şi pentru a fi ataşate şi alte dosare în afara celor deja ataşate, respectiv dosarele nr. 1426/2004, 536/221/2007 şi 0536/221/2007.
Instanţa respinge cererile revizuientei, având în vedere faptul cã procedura revizuirii presupune verificarea îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate prin raportare la prevederile art. 322-324 Cod pr civila şi acordã cuvântul pentru concluzii orale cu privire la admisibilitatea cererii de revizuire ce face obiectul prezentului dosar.
Revizuienta aratã cã nu poate indica un motiv anume de revizuire dar dacã i se va permite sã explice situaţia pe larg, instanţa va înţelege şi va putea identifica motivele care au stat la baza cererii de revizuire.
Av. B.G. solicitã respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilã având în vedere faptul cã nu sunt îndeplinite cerinţele legale prevãzute de art. 322-324 Cod pr civila. Solicitã obligarea revizuientei la plata cheltuielilor de judecatã în cuantum de 500 lei reprezentând onorariul avocaţial.
Revizuienta solicitã respingerea cererii privind acordarea cheltuielilor de judecatã, arãtând cã nu a încheiat niciun înscris cu avocatul intimatului prin care sã se oblige la plata vreunei sume de bani.
Cauza rãmâne în pronunţare.
Instanţa informează că pronunţarea va fi fãcutã în şedinţã publicã, astãzi, ora 14, Sala 24.

INSTANŢA,
deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecãtoriei Deva sub nr. 7600/221/19.12.2008, revizuienta G.E. a solicitat revizuirea Sentinţei civile nr. 2208/2004 dată se Judecătoria Deva în Dosarul nr. 1426/2004.
Expunând situaţia de fapt revizuienta a arătat că prin Sentinţa civilă nr. 1118/2003 dată de Judecatoria Deva în Dosarul nr. 2765/2002, pârâtul din acel dosar G.P.P. ar fi fost obligat la plata unei pensii de întreţinere de 1.800.000 lei vechi lunar.
In Dosarul nr. 1426/2004 s-a solicitat întoarcerea executării.
Revizuienta arată în continuare că este nemulţumită pentru ca primeste o pensie de doar 100 lei şi cã a dispãrut originalul Sentinţei civile nr. 1118/2003 din Dosarul nr. 2765/2002.
In probaţiune au fost depuse urmãtoarele înscrisuri: cererea de chemare în judecatã ce a fãcut obiectul Dosarului nr. 1426/2004 (f. 3), Sentinţa civilã nr. 2208/2004 dată se Judecătoria Deva în Dosarul nr. 1426/2004 (f. 4-5), Incheierea de şedintã din data de 24.06.2004 din Dosarul nr. 1426/2004 (f. 6), Adresa nr. 4/R/2008 (f. 7), Adresa nr. 6/R/2008 (f.8).
Instanţa a ataşat Dosarul Judecãtoriei Deva nr. 2765/2002 (în care, contrar susţinerilor revizuientei, la filele 107-108, se aflã originalul Sentinţei civile nr. 1118/2003) şi dosarele Tribunalului Hunedoara nr. 5598/97/2007, 491/97/2008, 2659/97/2007, 7372/2005, 74/2005, 7371/2005 şi 4837/2003.
Deasemenea a studiat şi actele din Dosarul nr. 0536/221/2007 (dosar aflat la judecãtorul titular al C 10 civil, pentru motivarea Sentinţei civile nr. 559/06.02.2009) la care era ataşat şi Dosarul nr. 536/221/2007.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în contextul legislaţiei în vigoare, instanţa constată următoarele:
Revizuirea este o cale extraordinara de atac, de retractare, care poate fi exercitatã numai împotriva hotãrârilor definitive sau irevocabile în cazurile şi condiţiile expres prevãzute de art. 322-324 Cod pr civila.
Din analiza textelor de lege care reglementeazã aceastã cale de atac rezultã cã pot face obiectul revizuirii doar hotãrârile prin care s-a soluţionat fondul pretenţiei ce a fost dedusã judecãţii iar cererea poate fi întemeiatã doar pe motivele enumerate expres şi limitativ de art. 322 Cod pr civilã, care vizeazã unele posibile erori care ar fi putut fi sãvârşite în legãturã cu starea de fapt reţinutã de instanţã.
In speţã, Dosarul nr. 1426/2004 a avut ca obiect cererea intimatului din prezentul dosar, G.P.P. , privind obligarea revizuientei la plata unei sume de bani virată revizuientei de către Casa Judeţeanã de Pensii Hunedoara în baza Sentinţei civile nr. 1118/2003 datã de Judecãtoria Deva în Dosarul nr. 2765/2002.
Prin Sentinţa civilă nr. 2208/2004 dată se Judecătoria Deva în Dosarul nr. 1426/2004, a cărei revizuire de cere, s-a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Hunedoara.
Prin urmare, în speţă fiind vorba despre o hotãrâre prin care s-a decliant competenţa, nu sunt îndeplinite cerinţele de admisbiilitate a cererii de revizuire, motiv pentru care se impune respingerea ca inadmisibilã a cererii de revizuire.
Având în vedere prevederile art. 274 Cod pr civilã şi culpa procesualã a revizuientei care a deschis o procedurã de revizuire fãrã sã fie îndeplinite cerinţele prevãzute de lege, instanţa va obliga revizuienta sã achite intimatului suma de 500 lei reprezentând cheltuielile de judecatã, dovedit a fi fost efectuate prin chitanţa de la fila 14.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca inadmisibilã cererea de revizuire formulatã de revizuienta-pârâtă G.E. domiciliată în (...) împotriva intimatului-reclamant G.P.P., domiciliat în localitatea (...), având ca obiect revizuirea Sentinţei civile nr. 2208/2004 pronunţatã de Judecãtoria Deva în Dosarul nr. 1426/2004 prin care s-a delinat competenţa în favoarea Tribunalului Hunedoara.
Obligã revizuienta sã plãteascã intimatului G.P.P. suma de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecatã.
Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunţare.
Pronuntatã în şedinţã publicã astãzi 18.02.2009, ora 14.