sâmbătă, 7 martie 2009

Plangere contraventionala. Prezumtii. Posibilitatea de a face dovada contrarie.

Dosar nr. 2686/243/2008

Sentinţa civilã nr. 4826
Şedinţa publicã din data de 05.12.2008
Completul constituit din:
PREŞEDINTE Sonia Cososchi
GREFIER G.O.

Pe rol fiind plângerea formulată de petentul B.A., în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Hunedoara.
Procedura legal îndeplinitã.
La apelul nominal fãcut în şedinţã publicã se prezintã petentul personal, lipsã fiind intimatul.
Instanta întreabã petentul daca este adevãrat cã la momentul încheierii procesului-verbal a recunoscut ca a consumat bere cu alcool, aşa cum s-a consemant în procesul-verbal.
Petentul arata ca este adevarat ca a consumat o bere cu alcool dar cu câteva ore înainte de a fi testat, astfel încât era imposibil sã fi avut o alcoolemie peste limita legalã.
Instanta întreabã petentul daca dupa testare a solicitat sau nu sã i se asigure recoltarea de probe biologice.
Petentul arata ca nu a solicitat pentru cã avea o urgenţa, respectiv se grabea sa mearga la o ruda grav bolnava.
Instanta întreaba petentul daca poate proba cã avea o urgenţã care l-ar fi împiedicat sa mearga la recoltare imediat dupa testare, respectiv dacã poate proba ca a chemat un doctor la ruda bolnava, ca a dus-o la spital la urgentã etc.
Petentul arata ca nu poate proba.
Instanta apreciind cauza în stare de judecata, acorda cuvântul pentru concluzii orale.
Petentul solicita anularea procesului-verbal, având în vedere faptul cã intimatul nu a facut dovada ca avea o alcolemie peste limita legalã.
Cauza rãmâne în pronunţare.
Instanţa informează că pronunţarea va fi fãcutã în şedinţã publicã, astãzi, ora 15, Sala 13.

INSTANŢA,
deliberând asupra cauzei de faţă:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecãtoriei Hunedoara sub nr. 2686/243/2008, petentul B.A. a solicitat anularea Procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei seria AZ nr. 1083707/12.09.2008.
Cererea este scutită de taxă de timbru, în baza prevederilor art. 36 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
Prin Sentinţa civilã nr. 2513/2008 Judecatoria Hunedoara si-a declinat competenta în favoarea Judecatoriei Deva.
In sarcina petentului s-a reţinut că în data de 12.09.2008, ora 23:20, a fost depistat conducând autovehicolul cu nr. de înmatriculare HD-01-RVF, în localitatea Simeria, fiind sub influenţa bãuturilor alcoolice, fapt constatat ca urmare a testarii cu fiola alcooltest nr. 735333, culoarea reactivului schimbându-se în proporţie de 1/3.
Faptă a fost calificată ca fiind contravenţie în baza prevederilor art. 102 alin. 3 lit. „a” din OG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.
Sancţiunea principala aplicată a fost amenda în valoare de 450 lei (9 puncte amendă-clasa a IV-a de sancţiuni).
Petentul a semnat procesul-verbal, la rubrica obiecţiuni fiind consemnat ca a bãut doar o bere cu alcool la ora 17.
Procesul-verbal a fost semnat şi de cãtre un martor.
Analizând actele şi lucrările dosarului în contextul legislaţiei interne în vigoare şi având în vedere şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, instanţa constată următoarele:
Potrivit prevederilor art. 102 alin. 3 lit. „a” din OG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice:
“(3) Constituie contraventie si se sancţioneaza cu amenda prevazuta in clasa a IV-a de sanctiuni si cu aplicarea sanctiunii complementare a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 90 de zile savarsirea de catre conducatorul de autovehicul sau tramvai a urmatoarelor fapte:
a) conducerea sub influenta bauturilor alcoolice, daca fapta nu constituie, potrivit legii, infractiune;”
Potrivit prevederilor art 38 din OG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice:
“Conducatorii vehiculelor, cu exceptia celor trase sau impinse cu mana, instructorii auto atestati sa efectueze instruirea practica a persoanelor pentru obtinerea permisului de conducere, precum si examinatorul autoritatii competente, in timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, sunt obligati sa se supuna testarii aerului expirat si/sau recoltarii probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei ori a consumului de produse sau substante stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, la solicitarea politistului rutier.”
Potrivit prevederilor art 88 alin. (5) şi (6) din OG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice:
“(5) Persoana care conduce un autovehicul sau tramvai, testata de politistul rutier cu un mijloc tehnic certificat si depistata ca avand o concentratie de pana la 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, poate solicita acestuia să i se recolteze probe biologice de catre unitatile sau institutiile medicale prevazute la alin. (1), in vederea stabilirii imbibatiei de alcool in sange.
(6) Persoana care conduce un autovehicul sau tramvai, testata cu un mijloc tehnic certificat ca avand o concentratie de peste 0,40 mg/l alcool pur in aerul expirat, este obligata sa se supuna recoltarii probelor biologice sau testarii cu un mijloc tehnic omologat si verificat metrologic.”
In speţã, petentul s-a apãrat invocand faptul ca a consumat doar o bere, cu mai multe ore înainte de a fi testat astfel încât era imposibil sa fi avut la momentul testarii o alcoolemie peste limita legala.
Intrebat fiind de instanta daca poate proba existenta unor motive temeinice pentru care nu a solicitat să i se recolteze probe biologice imediat dupã testare, petentul a declarat şi s-a consemant în practicaua hotãrârii cã trebuia sa mearga la o rudã grav bolnava dar nu poate face dovada nici ca a fost chemat vreun doctor la aceasta rudã al cãrui nume nu a fost precizat, nici cã a dus ruda bolnavã la urgentã şi în general a arãtat ca nu poate proba afirmaţia potrivit careia a fost în imposibilitate de a se prezenta pentru recoltarea de probe biologice în baza carora s-ar fi putut stabili cu certitudine îmbibaţia de alcool în sânge.
In privinta sustinerii acestuia privind faptul ca primul care ar trebui sa probeze existenta faptei este intimatul, instanta constata ca în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, începând cu cauza Öztürk contra Germaniei din 21 februarie 1984, se reţine în mod clar şi constant cã indiferent de distincţiile care se fac în dreptul intern între contravenţii şi infracţiuni, persoana acuzatã de comiterea unei fapte calificate în dreptul intern ca fiind contravenţie trebuie sã beneficieze de garanţiile specifice procedurii penale.
Intimatul a depus la dosar procesul-verbal semnat de petent şi de un martor (f. 3) iar starea de fapt a fost descrisa corect şi complet.
Procesul verbal fiind întocmit de un agent al statului aflat în exerciţiul funcţiunii, se bucura de prezumtia de veridiciate în privinta constatării stării de fapt.
Astfel, în Hotărârea pronunţată în cauza Salabiaku c. Franţei, Curtea a reţinut ca prezumţiile sunt permise de Convenţie dar nu trebuie sa depaseasca limitele rezonabile ţinând seama de gravitatea mizei si prezervand drepturile apărării (paragr. 28).
Prin urmare, prezumţia de nevinovăţie nu are caracter absolut, după cum nici prezumţia de verdicitate a faptelor constatate de agent şi consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumţia de veridiciate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situaţia ca persoana învinuită de săvârşirea faptei să fie pusă în imposibilitate de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal.
In speţă petentul deşi a fost întrebat în mod expres de instantã, nu a invocat şi probat existenta unor motive obiective pentru care ar fi fost în imposibilitate de a se prevala de dispoziţiile art. 88 alin. (5) din OG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.
In concluzie, petentul deşi avea posibilitate legalã de a dovedi cã nu este vinovat, solicitând sã i se recolteze probe biologice imediat dupã testare, nu s-a folosit de aceasta posibilitate astfel încât este evident cã nu poate sã-şi invoce în fata instantei o culpa proprie pentru a obţine anularea procesului-verbal, legal întocmit de un agent al statului aflat în exerciţiul funcţiunii.
Fatã de argumentele de fapt şi de drept expuse mai sus, având în vedere şi prevederile art. 34 alin. (1) din OG nr. 2/2001, se va respinge plângerea.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge plângerea formulată de petentul B.A., formulatã în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Hunedoara, cu sediul în localitatea Deva, str. Mihai Eminescu, nr. 130, jud. Hunedoara.
Cu drept de recurs în termen în 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi 05.12.2008, ora 15.

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu