sâmbătă, 7 martie 2009

Evacuare. Reconventionala. Calitate procesuala. Tert. Repunerea in discutie a unor probleme solutionate intr-o procedura judiciara anterioara.

Dosar nr. 2326/221/2008

Sentinţa civilã nr. 369
Şedinţa publicã din data de 28.01.2009
Completul constituit din:
PREŞEDINTE Sonia Cososchi
GREFIER M.F.

Pe rol fiind soluţionarea acţiunii reclamantului A.S.E. împotriva pârâtelor T.L. şi alţii, având ca obiect evacuare.
Grefiera a făcut referatul cauzei arătând că în prezenta cauză a fost amânata pronunţarea în şedinţa din data de 21.01.2009, pentru astăzi 28.01.2009, ora 14. Au depus concluzii scrise avocaţii pãrţilor reprezentate în prezenta procedurã, respectiv recla,antul A.S.E. şi pârâtele T.L. şi S.S. .

INSTANŢA,

Deliberând cu privire la prezenta acţiune :
I. Obiectul acţiunii şi probleme de procedurã:
I. 1 Prin acţiunea înregistratã pe rolul Judecãtoriei Deva sub nr 2326/221/16.04.2008, reclamantul A.S.E. a chemat în judecatã pârâtele T.L. şi S.S. solicitând evacuarea acestora din imobilul situat în localiatea Deva,…, evidenţiat în CF 992/1 Cristur, nr. top. 108/3/1
Cererea a fost timbrata cu 10 lei (f.3).
In cursul judecăţii, reclamantul şi-a completat acţiunea, solicitând introducerea în cauză, în calitate de pârât şi a numitului T.F. (f. 25).
I. 2 Pârâtele T.L. şi S.S. au formulat o cerere reconvenţională (f. 17-18) prin care au solicitat :
In principal :
- să se constate caracterul simulat al contractului de vânzare-cumpărare nr. 7982/28.10.2004, care este un contract fictiv ;
- să se dispuna restabilirea situaţiei anterioare de carte funciară în favoarea fostului proprietar tabular ;
In subsidiar, în cazul în care se va admite totuşi acţiunea principală, au solicitat să se dispuna instituirea unui drept de retenţie în favoarea reclamantei reconvenţionale S.S. până la achitarea contravalorii îmbunatatirilor aduse imobilului.
I. 3 Cauza a fost repartizatã aleatoriu C4 civil (titular : judecãtor Vorovenci Anca) dar ca urmare a promovãrii titularului la Tribunalul Hunedoara, cauza a fost repartizatã ciclic C8 civil-fond funciar-minori (titular : judecãtor Cososchi Sonia), în acest sens întocmindu-se procesul-verbal din data de 08.12.2008 (f. 64).
II. Temeiurile de fapt şi de drept invocate de părţi :
II. 1 Expunând situaţia de fapt, reclamantul a arătat că a devenit proprietarul imobilului ca urmare a încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentificat prin Incheierea nr. 7982/28.10.2004 dar în baza unei înţelegeri avute cu fostul proprietar S.I. , i-a permis acestuia să mai locuiască o anumită perioadă de timp în acest imobil.
In anul 2005, faţă de refuzul fostului proprietar de a părăsi imobilul, a introdus o acţiune împotriva acestuia, prin care a cerut evacuarea.
Acţiunea a fost admisă prin Sentinţa civilă nr. 546/2007.
Executorul judecătoresc nu a putut pune însă în executare sentinţa, constatând că în imobil locuiesc şi pârâtele T.L. şi S.S. .
Acţiunea nu a fost motivată în drept.
Ulterior, reclamantul şi-a precizat acţiunea solicitând şi evacuarea pârâtului T.F. în privinţa căruia executorul judecătoresc a consemnat în procesul-verbal din data de 25.01.2008, declaraţia dată de fostul proprietar S.I. în sensul că acesta ar avea drepturi locative.
Prin întâmpinarea depusă la cererea reconvenţională (f. 33-36), reclamantul a solicitat respingerea cererii reconvenţionale ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală sau, în subsidiar, în cazul în care se va reţine că au calitate procesuală, a solicitat respingerea ca nefondată, arătând că prin promovarea acestei cereri se încearcă legitimarea unui abuz de drept.
II. 1 Pârâtele T.L. şi S.S. au arătat că în realitate adevăratul proprietar al imobilului este S.I. , iar în imobil nu locuieşte decât S.S., cu acordul fiului ei S.I..
Contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin Incheierea nr. 7982/28.10.2004, arată pârâtele-reclamant reconvenţional, este un contract fictiv şi prin urmare, fără efecte juridice, situaţie în care se impune constatarea caracterului fictiv al acestui contract şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, urmând ca imobilul sã revinã la adevãratul proprietar respectiv S.I..
In subsidiar, pârâta S.S. a solicitat constatarea unui drept de retenţie în favoarea sa până la plata de despăgubiri pentru investiţiile făcute în imobil.
III. Probele administrate :
In probaţiune au fost depuse urmãtoarele înscrisuri:
- CF 992/1 Cristur (f. 5-6) ;
- Contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin Incheierea nr. 7982/28.10.2004 (f. 7-8) ;
- Sentinţa civilă nr. 546/2007 prin care s-a admis acţiunea reclamantului împotriva vânzătorului S.I. şi s-a dispus evacuarea acestuia şi s-a respins acţiunea vânzătorului S.I. având ca obiect constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare nr. 7982/28.10.2004 (f. 9-10) ;
- Decizia civilă nr. 344/A/2007 prin care Tribunalul Hunedoara a respins recursul împotriva Sentinţei civilăe nr. 546/2007 (f. 11-12) ;
- Procesul-verbal încheiat de BEJ Benteu Aron în data de 25.01.2008 (f. 26) ;
- Procesul-verbal încheiat de BEJ Benteu Aron în data de 22.01.2008 (f. 27) ;
- Copie de pe actul de identitate al pârâtului T.F. în care există menţiunea că adresa acestuia este în imobilul în litigiu (f. 28)
- Sentinţa civilă nr. 2587/2008 prin care s-a dispus evacuarea provizorie a pârâţilor din prezenta acţiune, pe calea ordonanţei preşedinţiale (f. 37-39)
- Cererea de executare silită a Sentinţei civile nr. 2587/2008 (f. 40)
- Procesul-verbal încheiat de BEJ Benteu Aron în data de 12.08.2008 (f. 49-50) ;
Instanţa a dispus ataşarea Dosarului nr. 797/2005 (număr nou 229/221/2005).
IV. Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele :
IV. 1 Referitor la acţiunea principalã :
Reclamantul a încheiat cu un terţ faţă de prezenta acţiune un contract prin care a dobândit în proprietate imobilul situat în localiatea Deva, …, evidenţiat în CF 992/1 Cristur, nr. top. 108/3/1.
Ulterior însă, văzând că nu-şi poate exercita prerogativele dreptului de proprietate, fostul proprietar refuzând să predea posesia imobilului, a acţionat pe cale judecătorească, obţinând împotriva acestuia o hotărâre judecătorească prin care s-a dispus evacuarea.
Prin aceeaşi hotărâre s-a respins acţiunea fostului proprietar S.I. prin care se ceruse constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat prin Incheierea nr. 7982/28.10.2004 cu motivarea că din probele administrate nu rezultă existenţa vreunei cauze oculte ilicite sau imorale sau lipsa consimţământului vânzătorului, contractul fiind încheiat cu respectarea prevederilor art. 948 Cod civil.
Această hotărâre pronunţată în data de 07.02.2007, menţinută prin Decizia Tribunalului Hunedoara nr. 344/22.11.2007 şi prin Decizia Curţii de Apel Alba Iulia nr. 119/03.04.2008, în ciuda insistenţelor reclamantului, nu a putut fi pusă în executare timp de mai mult de un an, datorită opoziţiei pârâţilor din prezenta acţiune deşi aceştia nu au niciun titlu, din care să se fi născut drepturi care ar putea fi opozabile reclamantului, proprietar întabulat în CF 992/1 Cristur.
In această situaţie, reclamantul s-a văzut nevoit să mai apeleze încă o dată la justiţie pentru a-şi valorifica un drept recunoscut prin hotărâre judecătorească irevocabilă, într-o procedură judiciară despre care pârâţii din prezenta acţiune, deşi nu au fost parte nu ar putea spune că nu au avut cunoştinţă, dat fiind relaţiile în care se află cu fostul proprietar.
Prin Sentinţa civilă nr. 2587/18.06.2008 s-a dispus evacuarea provizorie a pârâţilor din prezenta acţiune, pe calea ordonanţei preşedinţiale şi abia dupã obţinerea acestei noi hotãrâri reclamantul, a cãrei calitate de proprietar a fost confirmatã printr-o hotãrâre judecãtoreascã irevocabilã, a reuşit, dupã aproximativ patru ani de la data transferului dreptului de proprietate sã intre în posesia bunului sãu dar numai provizoriu, respectiv pânã la clarificarea situaţiei, în aceastã nouã procedurã judiciarã.
Aceastã situaţie este incompatibilã cu un stat de drept în care hotãrârile judecãtoreşti trebuiesc executate în termene foarte scurte şi fãrã a fi încurajatã iniţierea de noi proceduri judiciare care tind practic la repunerea în discuţie a unor situaţii de fapt şi de drept soluţionate irevocabil.
In acest sens, este de remarcat cã România, stat membru al Consiliului Europei, semnatarã a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului în preambulul cãreia este prevãzut principiul preeminenţei dreptului într-o societate democraticã, a primit numeroase condamnãri datoritã nepunerii rapide în executare a hotãrârilor judecãtoreşti şi datoritã faptului cã se permite repunerea în discuţie în proceduri judiciare ulterioare a unor probleme de drept şi de fapt soluţionate irevocabil.
Astfel, spre exemplu, în cauza Neamţiu împotriva României (cererea nr. 67007/01, hotãrârea din 14 februarie 2008, definitivã în data de 14.05.2008), Curtea a reţinut încălcarea art. 6 § 1 din Convenţie, ca urmare a neîndeplinirii corespunzătoare a obligaţiilor ce reveneau Statului Român, prin organele sale de specialitate, pentru a asigura punerea în executare a două hotărâri judecătoreşti definitive şi irevovabile, favorabile reclamantei Doina Steluţa Neamţiu, lipsind astfel, de orice efect util, dispoziţiile articolului 6 § 1 din Convenţie
In speţã, Curtea Europeanã chiar a remarcat în mod expres faptul cã autorităţile române nu au acordat nicio sancţiune debitoarei pentru refuzul acesteia de a se supune unei hotărâri judecătoreşti definitive (a se vedea alinaetul 88 din hotãrâre).
Deasemenea în cauza Amurãriţei împotriva României (cererea nr. 4351/02, hotãrârea din 23 septembrie 2008), Curtea a reţinut cã statele semnatare ale Convenţiei trebuie să interzică redeschiderea unor noi proceduri judiciare referitoare la aceeaşi problemă şi că instanţele trebuie sa ţină cont de constatările de fapt din procedurile judiciare anterioare, chiar şi faţã de persoanele care nu au fost parte într-o anumitã procedurã dar care au avut cunoştinţã despre existenţa procedurii judiciarã respective şi nu au intervenit în cursul judecãţii şi apoi nu au formulat nici contestaţii în executarea hotãrârii prin care pretind cã le-au fost afectate drepturile.
Prin urmare, acţiunea reclamantului este în mod evident întemeiatã, fiind regratabil faptul cã a fost nevoit sã mai redeschidã o nouã procedurã judiciarã datoritã atitudinii evident abuzive a pârâţilor care, mutându-se în imobil fãrã a deţine niciun titlu opozabil reclamantului au împiedicat punerea în executare a primei hotãrâri judecãtoreşti.
Apãrãrile unora dintre pârâţi în sensul cã nu locuiesc în imobil sau cã au dobândit drepturi de la fostul proprietar, nu pot fi acceptate atât timp cât, pe de o parte, s-a consemnat în procesele-verbale încheiate de executorul judecãtoresc cã au fost gãsiţi în imobil iar din actul de la fila 28, rezultã clar cã pârâtul T.F. chiar şi-a declarat domiciliul la organele de poliţie, la adresa imobilului în litigiu, dupã ce s-a transferat dreptul de proprietate în favoarea reclamantului, iar, pe de altã parte, pretinsele drepturi pe care pârâta S.S. le-ar avea de la fostul proprietar nu-i sunt opozabile reclamantului care nu poate fi obligat sã suporte consecinţele unor eventuale înţelegeri în care nu a fost parte.
Cum în prezenta procedurã reclamantul nu a solicitat niciun fel de despãgubiri de la pârâţi, având în vedere faptul cã procesul civil este guvernat de principiul disponiblitãţii, instanţa deşi a constatat cã pârâţii au avut un comportament abuziv, în afarã de admiterea acţiunii şi de obligarea la plata cheltuielilor de judecatã, nu are la dispoziţie nicio modalitate de sancţionare în aceastã procedurã a acestui comportament.

IV. 2 Referitor la cererea reconvenţionalã :
Deşi formulatã prin avocat, cererea este ambiguu redactatã în sensul cã prin acelaşi înscris, s-a formulat şi întâmpinare şi cerere reconvenţionalã, şi, contrar prevederilor exprese ale art. 119 Cod pr civila, cererea reconvenţionalã nu cuprinde menţiunile prevãzute de art. 112 Cod pr civilã.
In plus, deşi este redactatã în numele pârâtei S.S. şi în numele pârâtei T.L. , se solicitã constatarea unor drepturi în favoarea unui terţ, respectiv S.I., şi în favoarea uneia dintre pârâte care nu-şi poate justifica sub nicio formã temeiul pretenţiilor invocate împotriva reclamantului.
In speţã, s-a pus în discuţia pãrţilor, în sedinţa publicã din data de 21.01.2009, excepţia lipsei calitãţii procesuale active a reclamantelor reconvenţionale S.S. şi T.L. .
Prin concluziile scrise de la fila 91, avocatul acestora se referã doar la pârâta S.S. care ar avea calitatea de reclamant reconvenţional.
Instanţa, pentru a evita orice posibile speculaţii ulterioare, având în vedere lipsa unei alte precizãri ulterioare, pânã la închiderea dezbaterilor, va analiza cererea reconvenţionalã în forma redactatã în cursul judecãţii, în numele ambele pârâte, acest lucru fiind posibil cu atât mai mult, cu cât, aşa cum vom arãtat în continuare, între situaţia celor douã nu existã nicio distincţie care sã prezinte vreo relevanţã juridicã, ambele neavând calitate procesualã activã.
Astfel, deşi nu existã o dispoziţie clarã într-o normã de drept procesual cu privire la calitatea procesualã, este evident şi unanim acceptat în practica judiciarã cã poate avea calitate procesualã activã doar persoana care se pretinde şi apoi dovedeşte în cursul judecãţii cã este titulara unui drept nãscut dintr-un act sau un fapt juridic pe care pârâtul are obligaţia convenţionalã sau legalã de a-l respecta sau care are un interes juridic recunsocut şi garantat de un text expres de lege.
In speţã, reclamantele reconvenţionale solicitã, în principal, constatarea caracterului fictiv al contractului de vânzare-cumpărare nr. 7982/28.10.2004, cu consecinţa repunerii pãrţilor în situaţia anterioarã şi reîntoarcerea imobilului în patrimoniul fostului proprietar tabular, S.I..
In drept, reclamantele reconvenţionale şi-au întemeiat acţiunea pe prevederile art. 1175 Cod civil.
Potrivit acestui text de lege, actul secret, care modifica un act public, nu poate avea putere decat intre partile contractante si succesorii lor universali; un asemenea act nu poate avea nici un efect in contra altor persoane.
Susţinerea avocatului reclamantelor reconvenţionale, din concluziile scrise, în sensul cã terţii au la îndemânã acţiunea în declararea simulaţiei, este corectã dar lipsitã de relevanţã juridicã, pentru cã în speţã, terţele persoane reclamante, nu numai cã nu au dovedit existenţa unui titlu locativ care sã fie opozabil reclamantului-pârât reconvenţional şi prin care sã-şi justifice calitatea procesualã activã, dar, în plus, acţiunea lor are ca scop revenirea imobilului în patrimoniul fostului proprietar şi nu valorificarea actului aparent în favoarea lor.
Mai mult, este de remarcat cã acestã acţiune reconvenţionalã tinde la repunerea în discuţie a unor situaţii de fapt şi de drept soluţionate irevocabil, într-o procedurã judiciarã soluţionatã în contradictoriu cu fostul proprietar, prin Sentinţa civilă nr. 546/2007.
Imbrãcarea pretenţiilor într-un alt tipar juridic, pentru a redeschide o procedurã judiciarã finalizatã irevocabil, nu numai cã nu trebuie permisã într-un stat de drept dar, în speţã, nici nu rezistã la o analizã mai atentã, pentru cã niciuna dintre cele douã pârâte-reclamant reconvenţional nu invocã drepturi proprii opozabile reclamantului din acţiunea principalã.
Referitor la capãtul de cerere subsidiar, referitor la dispunerea instituirii unui drept de retenţie în favoarea reclamantei reconvenţionale S.S. până la achitarea contravalorii îmbunatatirilor aduse imobilului, instanţa constatã faptul cã se solicitã instituirea dreptului de retenţie fãrã a se solicita obligarea la plata de despãgubiri şi fãrã a indica temeiurile de fapt şi de drept care ar fi dus la naşterea vreunui drept la despãgubiri faţã de proprietarul tabular al imobilului.

IV. 3 Referitor la cheltuielile de judecatã :
Având în vedere prevederile art. 274 Cod pr. Civilã şi culpa procesualã evidentã a pârâţilor, instanţa va admite şi cererea privind obligarea la plata cheltuielilor de judecatã.

Referitor la celelalte cereri formulate dupã închiderea dezbaterilor, instanţa nu se poate pronunţa şi nici nu le poate analiza, acestea nefiind formulate în termen şi nefiind puse în discuţia pãrţilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARĂŞTE:


Admite cererea reclamantului A.S.E. a împotriva pârâţilor:
- T.L.;
- S.S.
- T.F.
Dispune evacuarea necondiţionată a pârâţilor din imobilul situat în localiatea Deva, …..
Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantelor reconvenţionale T.L. şi S.S. şi pe cale de consecinţă respinge acţiunea reconvenţională.
Obligă pârâţii T.L. , S.S. şi T.F. la plata cheltuielilor de judecată către reclamant, în cuantum de 710,3 lei.
Cu drept de recurs în termen în 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28.01.2009, ora 14.

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu